În ceea ce priveşte economicul, la Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noi. 1958, Gh. Gheorghiu-Dej a evocat necesit. elabor. unui plan pu dezv. economiei româneşti. cu durată m. lungă decât cea a planului cincinal. La înc.1959, un grup de economişti, conduşi de Alex. Bârlădeanu au elab.program de dezv.pu de 15 ani, 1960-1975, „Directivele Biroului Politic, schiţă program de dezvoltare a economiei R.P.R. pe o perioadă de 10-15 ani”.  Căile de realizarea a obiective erau: valorificarea resurs. de materii prime interne; achiziţionarea tehnologiei de înaltă performanţă; creşterea producţiei şi a productivităţii muncii; construirea de obiective industriale moderne; finalizarea procesului de transformare socialistă a agriculturii; creşterea producţiei cerealiere; dezvoltarea sectorului zootehnic şi a plantelor tehnice. În ceea ce priveşte raporturile economice româno-sovietice, spre deosebire de jumătatea anilor ’50, în a doua jumătate discutarea programelor economice va fi lăsată pe seama specialiştilor, conducerile de partid nu se vor mai implica direct.
De aici se pot distinge trei paliere pe care erau abordate problemele economice în relaţiile româno-sovietice: la nivel de experţi, la nivel de factori politici responsabili cu problemele economice şi la nivelul conducătorilor de partid şi de stat. Pu Rom, principalul reprez. în discuţiil econom.cu partea sovietică, cât şi la C.A.E.R. a fost Alexandru Bârlădeanu. Potrivit acestuia, primele presiuni, în cadrul C.A.E.R., s-au făcut simţite încă din 1959 când Aleksei N. Kosîghin a sugerat ca în interiorul organizaţiei deciziile să fie adoptate cu majoritate de voturi, fapt ce presupunea modificarea Statutului Consiliului şi avea drept consecinţe impunerea de politici economice neconforme cu interesele unei ţări, adică ale ţărilor membre C.A.E.R.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships