“Doctrina Truman” a derivat din evenimentele din Grecia, unde comuniştii încercau sa răstoarne monarhia si guvernul legal ales. Trupele britanice, care ajutaseră la eliberarea Greciei de germani in 1944, restauraseră monarhia, dar aveau reale dificultati in a o susţine in lupta împotriva comuniştilor greci, ajutaţi de cei din Iugoslavia, Bulgaria si Albania, din ordinul Moscovei. Ministrul de Externe britanic, Ernest Bevin, a solicitat ajutor american, iar preşedinte Truman a anunţat in martie 1947 faptul ca politica S.U.A. va fi aceea “de sprijinire a popoarelor libere care rezista încercărilor de subjugare de către minoritari înarmate sau prin presiuni externe”.Grecia a primit imediat un ajutor masiv in materie de bani, arme şi instrucţie, asistenta ce a permis înfrângerea comuniştilor pana in 1949. Turcia, care si ea era ameninţata, a primit un ajutor american consistent. Doctrina Truman a scos in evidenta faptul ca Statele Unite nu aveau nici o intenţie de a reveni la izolaţionism, aşa cum procedaseră dupa primul război mondial. Americanii s-au angajat pe linia unei politici de blocare a răspândirii comunismului, nu numai in Europa, ci in întreaga lume, inclusiv in Coreea si Vietnam.