In RM proprietatea privata reapare la intrarea in vigoare a Legii cu privire la proprietate la 01.02.1991.
Astazi pr. privata este reglementata in Constitutie, Cod Civil, Cod Funciar s.a. acte normative.
Proprietatea privata nu e doar proclamata, ci si garantata prin dispozitii legale. Astfel art.46 al Constitutiei ’’garanteaza dreptul de pr. privata si a creantelor asupra statului, iar averea dobindita licit nu poate fi confiscata’’.
Dreptul de pr.privata apartine PF si PJ, statului sau unitatilor administrativ teritoriale, asupra unor bunuri imobile sau mobile, exercitind asupra lor atributele dr. de proprietate exclusiv si perpetuu, prin putere si interes propriu in conditiile legii.
Proprietatea privata e alienabila si prescriptibila.
Caracterul alienabil presupune ca toate bunurile, inclusiv terenurile agricole, care apartin proprietatii private sunt in circuitul civil.
A III- a caracteristica juridica e ca bunurile si loturile agricole sunt sesizabile, adica pot fi obiectul urmaririi din partea creditorilor.
Titulari ai dr. de pr. privata pot fi PF , PJ, statul si UAT. Dupa art. 11 Cod Funciar autoritatile publice locale atribuie cetatenilor in proprietate, fara plata, sectoare de teren ocupate de case, anexe gospodaresti.
Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren sunt stabilite de autoritatile publice locale, in functie de suprafetele disponibile.
Conform art.12(5) Cod funciar, comisiile funciare au stabilit marimile cotelor de teren si le-au atribuit in proprietate privata fara plata urmatoarele categorii de teren :
– membrii colhozurilor, salariatii din sofhozuri sau alte intreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unitati ;
– salariatilor din organizatii si intreprinderi, care locuiesc in localitatile rurale si executa nemijlocit lucrari de constructie, de exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire si imbunatatire a terenurilor si sporire a fertilitatii solului in localitatea respectiva, inclusiv si pensionarilor ;
– persoanelor din localitatile rurale, care au fost transferate din intreprinderi agricole in organizatii colhoznice si gospodaresti ;
– salariatii din intreprinderile zootehnice, intergospodaresti, pensionarilor din aceste act. Economice ;
– persoanelor care au lucarat anterior la intreprinderile agricole din localitatea respectiva, barbatii 25 ani, femeile 20 ani, veterinarilor celui de-al doilea razboi mondial, familiilor persoanelor care si-au pierdut viata in lupta pentru independenta RM, care locuiesc in localitatile rurale.
Persoanele fizice straine pot deveni proprietari de terenuri agricole prin mosteniri sau donatii. Aceasta rezulta din Legea cu privire a preturilor pamintului care reglementeaza, in cazul in care cetatenii straini devin proprietari de teren cu destinatie agricola, prin mostenire sau alte circumstante, ei au dreptul de a vinde acest teren doar cetatenilor RM.
Cetatenii straini pot dobindi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor agricole doar prin intocmirea anumitor acte civile, doar ca dreptul de dispunere prin vinzare –cumparare este limitat, ei avind dreptul sa vinda aceste terenuri doar cetatenilor RM.
PJ sunt titulare ale dr. de pr. privata asupra bunului din patrimoniul lor, inclusiv si asupra pamintului.
Pentru a fi subiecte ale raporturilor juridice civile PJ trebuie sa indeplineasca conditiile :
• sa aiba organizare de sinestatatoare ;
• un patrimoniu determinat cu privire la activitatile pe care le desfasoara ;
• sa participe ca reclamant si pirit in instanta de judecata ;
• raspundere si denumire proprie.
Unul dintre elementele constitutive ale PJ este existenta unui patrimoniu distinct de cel al PF care formeaza aceasta PJ. Acest patrimoniu consta in investitii banesti sau in bunuri, inclusiv terenuri, exercitind asupra acestora in mod deplin dreptul de proprietate.