Dreptul de retracta opera este ultimul drept moral al autorului.
Contraponderea dreptului de divulgare si consecinta directa a caracterului absolut si discretionar al acestuia il reprezinta retractarea. In doctrina romaneasca dreptul de retractare , ca o manifestare a dreptului de divulgare si nu ca un drept distinct . desi problema este neinteresanta , nu trecem in revista si alte opinii exprimate in special datorita faptului ca textul legii privind dreptul de autor si drepturile conexe mentionabil in art.10 lit.e il consacra in sensul ca autorul unei opere printre altele are dreptul de a retracta opera despagubind, daca este cazul pe titularul drepturilor de autor.  Prejudiciati prin exercitiul retractarii rezulta, asa dar, ca dreptul de a retracta opera existenta evident numai autorului operei respective.
Dreptul de retractare ca si dreptul de modificare a operei este un drept absolut fiind opozabil ā€ž erga omnesā€ impune o obligatie pasiva universala de abtinere de la orice act sau fapta juridic nesusceptibil de a-i aduce atingere.
Unii autorii considera ca dreptul de retractare, ca si dreptul de a aduce opera la cunostinta publicului este un drept ce nu poate fi supus cenzurii instantelor judecatoresti, cat priveste temeinicia motivelor care determina exercitarea sa.
O atare conceptie a fost impartasita si de alti autori de renume, conceptie la care suntem de acord.

In legislatia altor tari varietatea de reglementare in privinta dreptului de retractare , ceea ce nu pare a avea consecinte practice valabile. Legea franceza recunoaste autorului un drept absolut si descritionar de retractare a operei care nu are o limita decat in abuzul de drept din partea acestuia. Legea germana si italiana a dreptului de autor subordoneaza exercitarea dreptului de retractare de existenta unor naturi morale justificate.
Cat priveste situatia dreptului de retractare dupa moartea autorului operei este de observat ca in Franta si Italia acest drept este netransmisibil, iar in Germania exercitiul sau este limitat, mostenitorii neputand sa exercite decat facand dovada ca aceasta (exercitarea) a fost hotararea autorului  inainte de moartea sa.
O alta ipoteza care se poate ivi in legatura cu exercitarea dreptului de retractare este aceea referitoare la operele colective. Intr-o atare situatie dreptul de retractare a autorului intra in conflict cu dreptul de divulgare al celorlalti coautori cat si cu principiul fortei obligatorii a contractului.
In legatura cu aceste aspecte alti autori resping ide aca dreptul discritionar al autorului retractar ar trebui sa cedeze in fata dreputului de divulgare al celorlalti autori si a principiului fortei obligatorie a contractului ceea ce ar conduce la publicarea operei sale in opera completa chiar impotriva vointei sale.
In cazul coautoratului dreptul de retractare a autorului intra in conflict cu drepturile de divulgare ale celorlalti autori. Acesti autori propun subordonarea dreptului de retractare a unor motive justificate care pot fi apreciate in caz de conflict de instantele judecatoresti.
Exista o opinie de respingere a idei admisibilitati exercitarii neconditionate a dreptului de retractare in cazul operei indivizibile, exercitarea acestui drept putand avea loc numai daca prin aceasta nu s-ar aduce o alungare intereselor celorlalti coautori. Intre aceste doua opinii in plan teoretic exista o deosebire esentiala si anume ca aprecierea dreptului de retractare se face d.p.d.v al acelui care il exercita.
Pentru a se aprecia daca exercitiul este justificat sau abuziv ceea ce corespunde naturii si fundamentului juridic al dreptului de retractare.
Intr-o alta opinie pentru operele invizibile criteriul este coautorat in eventualele atingeri aduse intereselor celorlalti autori, adica sa existe prejudiciul.
Consideram ca folosinta uneia sau alteia din conceptii nu pot audce la solutii diferite.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships