Fiinţa umană este făcută să comunice. În noua societate, cea de tip informaţional, comunicarea, transferul şi schimbul de informaţii se desfăşoară prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci când se vorbeşte despre societatea informaţională se are în vedere înainte de toate conectarea unui număr nelimitat de computere prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului şi imaginii ( multimedia au condus la răspândirea utilizării sistemelor moderne de telecomunicaţii, a computerelor personale şi serviciilor electronice de informaţii. Internetul, o reţea globală de informaţii, s-a transformat în platforma globală de telecomunicaţii. Cetăţenii societăţii industriale europene sunt în faţa necesităţii de a reconsidera modalităţile de transfer a informaţiilor, adaptându-le noilor cerinţe şi tehnologii. Societatea informaţională va fi dominată în principal de industria de calculatoare, telecomunicaţii şi media. Aceste industrii vor deveni industrii de bază în următoarele decenii, având un rol stimulator pentru celelalte. Bănci, intreprinderi de producţie, agricultură şi servicii vor fi afectate de această dezvoltare fundamentală. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu statele lumii. Competitivitatea globală a acestora ca fi direct legată de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicaţii şi de a asigura conectarea la reţelele globale de infomraţii. Entuziaştii societăţii informaţionale au descoperit mijloacele pein care au creat o comunitate, o lume virtuală, pentru a contrabalansa constrângerile societăţii industriale. Pe de altă parte, scepticii deplâng prăpastia de cunoştinţe între elitele informaticii şi grupurile dezavantajate social şi critică slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informaţiei. Tranziţia către societatea informaţională, globalizarea, progresul ştiinţific şi viteza sa nebună, toate acestea fac ca oamenii să fie confruntaţi cu o avalanşă de informaţii. În societatea informaţională individul va fi asaltat de un flux uriaş de informaţii. Uşurinţa în utilizarea reţelelor infomaţionale şi cunoaşterea conţinutului bazelor de date reprezintă însuşiri de bază pentru contemporanul erei informaţionale. Noile tehnologii de comunicaţie, care au devenit un vector important al comunicării umane, pot contribui la crearea unei reţele sociale şi de solidaritate originală. Un exemplu în acest sens îl constituie comunicaţiile on-line utilizate de şcoli, asociaţii şi comunităţi, în scopuri pedagogice sau pentru schimbul de informaţii.
Un nou tip de angajat. Societatea de servicii este bazată pe relaţiile umane mult mai mult decât producţia de bunuri materiale. Aceasta solicită abilităţi de management, abstractizare (înţelegerea strategiilor de afaceri, a sistemului de producţie)şi comunicare ( lucrul în echipă, relaţiile cu clienţii). Răspândirea intrroducerii tehnologiilor informatice şi de comunicaţii la locul de muncă, accentuează această tendinţă şi solicită angajaţilor să aibă cel puţin cunoştinţe de bază despre calculatoare ( aproximativ o treime din slujbele în domeniul industrial solicită cunoştinţe avansate în domeniul computerelor). Deci abilitatea de a utiliza informaţii înlocuieşte din ce în ce mai mult forţa musculară şi mecanică. Chiar şi în domeniile tradiţionale cum ar fi agricultura, utilizarea calculatoarelor şi sateliţilor contribuie la optimizarea procesului de producţie. Un rol important îl vor avea pregătirea polivalentă şi multidisciplinară. Mâine practic noţiunea de “profesie” se va pune sub semnul întrebării. Copii noştri vor ignora probabil noţiunea de slujbă permanentă bazată pe calificarea şi însuşirile acumulate şi reflectate de un curriculum vitae la care se adaugă o diplomă. În fapt, luând în consideraţie cît de rapid se schimbă necesităţile industriei, importanţa specializărilor de nivel înalt şi cunoştinţele tehnice vor suferi un declin, proprităţile devenind, din ce în ce mai mult, flexibilitatea, creativitatea şi adaptabilitatea. Introducerea noilor tehnologii vor modifica nu numai competenţele solicitate ci şi relaţiile profesionale. Ca rezultat, succesul integrării noilor tehnologii la locul de muncă va depinde fundamental de acceptarea de către angajţi şi conducători a noilor metode de muncă.
Un nou tip de întreprindere. Trecerea la societatea informaţională va împărţi practic intreprinderile în organizaţii moderne “concentate”, care utilizează noile tehnologii şi organizaţii tradiţionale. În multe ţări ale lumii, lipsa de deschidere face ca firmele să nu utilizeze noile tehnologii. Trăsătura cheie a organizaţiei de muncă a viitorului va fi înlocuirea ierarhiei primadale tradiţionale cu o ierarhie orizontală. Deci rolul managerului se va muta din ce în ce mai mult, de la simpla luare a deciziilor la optimizarea creativităţii, a capaităţii de innovare şi pregătirii intelectuale ale subordonaţilor. Aceasta înseamnă că lucrul în echipă, colaborarea şi cooperarea între angajaţi va fi trăsătura cheie a organizaţiei viitorului. Aceasta va însemna, probabil, în multe locuri, schimbarea generaţiilor la nivelul conducerilor. Competitivitatea intreprinderii va depinde, în cele din urmă, de capacitatea de a trece de la caracterul ierarhic şi individual la locul de muncă la promovarea muncii în comun. Această evoluţie ca fi în mod necesar acompaniată de recrearea încrederii reciproce între companie şi angajaţi, deci o nouă relaţie de proporţionalitate între individualism şi solidaritate, două trăsături majore ale societăţii europene, şi va deveni un nou bun în faţa marilor noştri competitori, în particular America, unde individualismul este valoarea supremă, dar solidaritatea este extrem, de slabă, şi Asia, unde grupurile se transformă în individual. Într-adevăr iniţiativa individuală şi solidaritatea ( colaborarea şi încrederea reciprocă la locul de muncă) vor fi factorii determinanţi ai succesului în societatea informaţională. Inerţia socială, rezistentă la schimbare la locul de muncă şi relaţiile ierarhice pot explica lipsa de impact în productivitatea globală a introducerii noilor tehnologii. Transformarea societăţii în societate informaţională a devenit de câţiva ani buni o prioritate pentru guvernele din statele avanasate ale lumii. În 1994 AL Gore definea magistralele informaţiei ca proiect central de politică internă a administraţiei Clinton, ceea ce conferea SUA impulsuri suplimentare pe lângă supremaţia tehnologică deja existentă. Un obiectiv declarat al politicii americane a fost acela că, începând cu anul 2010, toţi cetăţenii majori să ştie să utilizeze cu dexteritate computerele, comunicaţia digitală şi televiziunea digitală. Aceste mijloace vor fi la fel de familiare la serviciu ca şi acasă, utilizarea lor comparându-se cu utilizarea telefonului. Noile tehnologii informaţionale au un impact profund asupra modului în care ne obţinem informaţiile, comunicăm şi abordăm propria instruire. Noile aptitudini care înspţesc aceste tehnologii – tehnice , intelectuale şi sociale – devin esenţiale pentru viaţa, munca şi participarea activă într-o societate a cunoaşterii. Amploarea acestor aptitudini se extinde mult peste “operare computer” şi fac parte din catego “noilor aptitudini de bază”, cum ar fi limbile străine, spiritul antreprenorial, utilizarea noilor tehnologii, şi care trebuie dobândite printr-un proces de învăţare pe tot parcursul vieţii. Sunt necesare strategii ferme prin care să se poată asigura forţa de muncă calificată în acest domeniu şi care lipseşte nu numai pe piaţa romînească ci şi la nivel european, situaţie care poate împiedica dezvoltarea economiei europene. Astfel, în anul 1999 exista o cerere de 800.000 de persoane calificate în sectorul tehnologiei informaţionale, aşteptându-se la o creştere până la 1.700.000 persoane. Abilitatea de a utiliza tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie este esenţială în multe sectoare de activitate, iar prioritatea în momentul de faţă este definirea lor cu claritate, astfel încât învăţământul şi sistemele de instruire profesională să le poată îngloba în programele lor.
“e” – Viitorul prefix al vietii noastre. Într-o lume dominată de micul e, într-o lume care nu conteneşte a vorbi despre e-business ( afaceri electronice, e-commerce ( comerţ electronic, o lume care devine practic e-everzthing ( e-orice, există un concept interesant care pune în evidenţă una dintre cele mai importante facilităţi oferite de reţeaua Internet omenirii: capacitatea de comunicare dincolo de graniţe, de timp şi spaţiu. Această facilitate constă în creearea aşa numitelor comunităţi electronice sau comunităţi virtuale ( e- communities). Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revoluţionare, deci tot ceea ce este sau devine e, îşi pune amprenta asupra întregii vieţi economice, sociale, culturale a omenirii şi guvernează practic toată lumea modernă.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
