Modelul care va fi utilizat este prima decizie ce trebuie luată atunci cand vrem să demarăm o afacere pe Internet. Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate în funcţie de numărul de furnizori, prestatori de servicii către clienţi, astfel: 1-către-1 (e-shop), mai mulţi-către-1 (e- mall), mai mulţi-către-mai mulţi (e-licitatie). Se constituie astfel, un lanţ de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi dominant. Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispoziţie de la spaţiu pe pagina web până la posibilitatea integrarii într-un e-mall. Al treilea element al lanţului este clientul, având o anumită formare profesională, interese proprii şi preferinţe. Acest client poate fi un consumator (B-2-C), o altă firmă (B-2-B), administraţia publică (B-2-A) sau un angajat (B-2-E), în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme. Prezentăm în continuare, în linii generale, câteva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achiziţia publică electronică (e-procurement), licitaţia electronică (e-auction), comunitatea virtuală (virtual community), prestări servicii electronice (e-service providing), brokeraj de informaţii, modele de publicitate. Magazinul electronic (e-shop) Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materială, în pagina de Internet. Astfel, firma îşi prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet. Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa calitatea, viteza şi eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea simţului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, cărţi, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de altă parte, produse care au fost considerate iniţial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet – cravatele, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet. Preţurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât cele practicate pentru comenzile clasice. Există diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel: pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deţinătoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample şi complexe de web; acesta va fi localizat în cadrul firmei dacă frecvenţa modificărilor ce trebuie făcute este mare (ex. ştiri, preţuri, etc.) sau dacă este necesar un trafic intens între firmă şi serverul aferent e- shop, pe un server virtual (un spaţiu deţinut de firma proprietară a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); in corelaţie cu un spaţiu mai mare de tipul www.yourshop.com, soluţie preferată de majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii. În cadrul unui magazin universal electronic (e-mall) Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastră electronic depinde de costurile de telecomunicaţie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop. În măsura în care este posibil, un e-shop ar trebui să poată fi accesat pe mai multe căi: un link/publicitate permanent pe un site portal, un cuvânt-cheie publicitar în cadrul motoarelor de căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a informaţiilor generale despre întreaga activitate a firmei sau despre întreaga gamă de produse şi o fereastră a acestui site în cadrul unui e-mall – toate acestea concomitent. În plus, o idee interesantă ar fi să se stabilească denumiri de genul ”www.produs1.com” pentru grupele de produse, cu link exact la pagina corespunzatoare din cadrul magazinului electronic. Magazinul universal electronic (e-mall). Un e-mall oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri şi poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreşte să le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel incât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul unui magazin. Pentru unele domenii este benefică participarea în cadrul unui mall alături de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la creşterea traficului în mall şi astfel la creşterea cifrei de afaceri a fiecărui magazin din structura acestuia. Pe de altă parte, deţinătorul mall-ului poate obţine profit din reclamă, taxe percepute membrilor şi/sau taxe asupra tranzacţiilor.
Achiziţia publică electronică. Achiziţia publică prin modelul B-2-B este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea achiziţionării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitaţiilor tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru investiţii până la studii şi alte lucrări ample. Achiziţiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea în colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemana intreprinderilor mici, s-au înfiinţat platforme sau consorţii în cadrul cărora vânzătorii acţionează împreună pentru a obţine oferte mai avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consorţii.
Licitaţia electronică (e-auction). Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atât pentru comerţul electronic B-2-B cât şi pentru cel B-2-C şi, datorită faptului că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat şi în e-shop-urile obişnuite. Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecţionari specializaţi şi includ de la bunuri materiale, metale şi materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vând prin licitaţii electronice specializate şi deja bine cunoscute, atât modele noi cat şi produse folosite.
Comunitatea virtuală (virtual community). Pe Internet – exact ca şi în realitate, oameni având interese comune se întrunesc în comunităţi pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri – cum sunt forumul de discuţii, grupul de discuţii interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list) – sunt utile atât pentru timpul liber cat şi pentru comunicările de afaceri şi sunt denumite “comunităţi virtuale”.
Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru stimularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta. Dar, comunicările de afaceri se pot face şi prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directă sau video-conferinţele sunt instrumente atractive care reduc costurile de calatorie şi sunt utilizate de firmele mari atât pentru comunicări ştiinţifice cât şi pentru cele comerciale.
Brokeraj de informaţii. Informaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi în prezent satisfacută de cunoscutele motoare de căutare sau de cataloage, astfel încât deţinătorii de baze de date consacrate au migrat catre web oferind arhive indexate pentru publicaţii periodice, brevete şi informaţii de piaţă, dar şi literatură ştiinţifică de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost infiinţate unităţi şi agenţii de cercetare care încearcă să creeze mecanisme de detectare semantică, dar serviciile de informare care au la bază experienţa umană, respectiv experţi în domeniu, rămân in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.
Noţiunea de “pagină de Internet” a devenit foarte comună şi mulţi consideră că a avea o astfel de pagină înseamnă, inevitabil, succesul asigurat. Da, putem lua în considerare această ipoteză dar numai pentru perioada de început a Internetului, când existau doar câteva pagini de Internet; astăzi însă, când există milioane de afaceri pe Internet, a avea o pagină WEB nu înseamnă nimic în sine, chiar dacă concepţia de bază a acesteia este strălucită. Pentru a obţine rezultate eficiente, proprietarul paginii trebuie să-şi stabilească obiective tangibile şi realiste şi să elaboreze un plan pentru a le îndeplini şi chiar pentru a depăşi previziunile făcute. Aparent, se consideră că a face afaceri pe Internet nu costă mult dar această concluzie poate fi înşelătoare. Şi totuşi, potenţialul Internetului de a ajunge la clienţi este mare, dar aceştia rămân totuşi clienţi potenţiali. Înzilele noastre, a fi o firmă inovatoare nu mai este sinonimul cu a fi prezent pe Internet cu o pagină a firmei. Ceea ce contează este modul de utilizare efectivă şi inovatoare a paginii de Internet. Astfel, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, care sunt cruciale pentru ca prezentările pe Internet să răspundă aşteptărilor clienţilor. Există în lume peste 50 de milioane de pagini de Internet ( ianuarie 1999). ÎĂn aceste condiţii, aspectul decisiv îl reprezintă valoarea adăugată pe care firma o poate oferi pe Internet grupului său ţintă.
În general, comerţul electronic are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate în transmiterea primară de informaţii ( servicii poştale, de comunicaţii, radio şi TV) şi asupra sectoarelor care furnizează informaţiile ( finanţe, cultură, agenţii de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, ofera electronică de produse, cum ar fi aplicaţiile soft, serviciile de turism, activităţile recreative şi financiare deţine supremaţia atât pe piaţa B2B cât şi pe cea B2C. Cu toate acestea, în etapa actuală se bucură de succes şi oferta de mărfuri adecvate promovării pe Internet, cum ar fi: cărţile, CD-muzica, articole mici care pot fi livrate cu uşurinţă. Mărfurile care necesită o informare mai minuţioasă, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi şi ele promovate pe Internet dacă activităţile de marketing aferente paginii de Internet se adresează audienţei specifice ( ţinta).
Variantele de comerţ electronic oferă avantaje punctuale, reciproce, care pot fi
sintetizate astfel:
• avantaje pentru client: – comoditate sporită ;
– opţiuni multiple
– informaţii uşor de găsit
– pagini personalizate
• avantaje pentru comerciant: – atragerea de noi clienţi prin intermediul unui nou
canal de distribuţie
– vânzări sporite către clienţii existenţi
-vânzare la cerere
– cheltuieli reduse de inventariere şi de operare
De la marketing la vânzări. Sistemul Internet este marcat, în zilele noastre, de o dezvoltare uimitoare şi oferă, astfel, noi dimensiuni de extindere a oportunităţilor de afaceri. Evoluţia din ultimii câţiva ani demonstează că Internetul a devenit o importantă piaţă care permite oamenilor de afaceri să patrundă pe noi pieţe şi să-şi prezinte paginile web indiferent de mărimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografică. Condiţiile create de aceasta nouă eră a tehnologiei, permit intreprinderilor mici şi mijlocii să concureze acum giganţii industriei. Există raţiuni importante ce determină firmele să iniţieze strategii de marketing şi de vânzări prin paginile de Internet aşa cum, multe firme au convingerea că Internetul este locul potrivit pentru a oferi servicii clienţilor. Ele furnizează informaţii despre produse şi răspund online, de exemplu, solicitărilor primite. Dar, din ce în ce mai multe pagini de Internet sunt destinate să îndeplinească mai mult decât obiective de marketing: rolul paginilor de Internet evoluează de la marketing spre vânzarea directă. Comerţul electronic, în forma lui cea mai simplă, necesită prezenţa într-o reţea de bază, promovarea firmei, furnizarea de servicii premergatoare vînzării şi servicii post-vânzare. Mii de intreprinderi mici şi mijlocii pot confirma deja, că aceste condiţii minime pot fi asigurate fără dificultate şi cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor tradiţionale de Internet. Prin contrast, comerţul electronic în forma complexă ridică probleme de ordin legal, cultural şi tehnologic. Pentru a atinge acest nivel, se impune ca firma să-şi creeze sisteme proprii de comandă. Datorită costurilor aferente realizării comerţului electronic, pionieratul în acest nou domeniu de afaceri aparţine doar firmelor mari şi care au resursele financiare necesare. Cu toate acestea, în timp, noţiunea de “tranzacţie tradiţională” va include treptat şi formele complexe de comerţ electronic. Cei mai mulţi oameni consideră comerţul electronic o modalitate de a face cumpărături “online” – respectiv, accesarea unui magazin electronic pentru a comanda un cadou, în ultimul moment, pentru o aniversare (a soţului sau soţiei) de care au uitat. Dar, cumpărarea “online” este doar o mică parte a comerţului electronic. Acesta include şi tranzacţiile de bursă şi de obligaţiuni sau achiziţionarea în direct a aplicaţiilor electronice fără a fi necesară deplasarea la un magazin. În plus, comerţul electronic acoperă şi relaţiile de tip “B-2-B” care facilitează achiziţiile pentru marile corporaţii. Există 3 motive principale care conduc la utilizarea comerţului electronic în afaceri: iniţierea unei noi strategii de marketing, protecţia consumatorilor şi sporirea vânzărilor.
Multe firme au înţeles că Internetul este o resursă de excepţie prin care se pot oferi servicii consumatorilor, se pot prezenta detalii despre produsele proprii, se poate răspunde la întrebările frecvente şi nu în ultimul rând, se pot vinde produse şi servicii. Acesta trebuie să fie obiectivul paginii de Internet. Multe pagini de Internet au fost realizate cu scopul de a depăşi simpla prezentare generală de marketing. Acestea nu numai că prezintă un produs, dar primesc şi comenzi “online”. Paginile de Internet mai sofisticate sunt prevazute cu un sistem accesibil de procesare a comenzii, cuprinzând calculaţia şi informaţii detaliate despre taxele de livrare şi cele de vânzare; altele, mai performante, permit şi o opţiune ce oferă informaţii despre acceptarea şi confirmarea cărţii de credit, în timp ce clientul este conectat “online”.
În sprijinul intreprinderilor mici şi mijlocii care doresc să demareze afaceri proprii pe Internet şi venind în întâmpinarea nevoilor lor specifice a fost elaborată, în cadrul unui proiect susţinut de Comisia Europeană, o pagină de Internet www.e-gateway.net care oferă diverse informaţii din domeniul comerţului electronic: o bază de date cuprinzând furnizori de software, hardware, publicitate, de servicii suplimentare şi consultanţi; ştiri şi noutăţi în domeniu; studii de caz, rapoarte şi exemple din experienţa firmelor – un ghid “pas cu pas” de comerţ electronic; un calendar de evenimente din sfera comerţului electronic, desfaşurate în întreaga lume Cuprinzând informaţii “cheie” despre comerţul electronic pagina de Internet menţionată se adresează atât utilizatorilor cu puţină experienţă cât şi celor cu experienţă în domeniu. Există numeroase adrese Internet care pot oferi informaţii necesare pentru comercianţi şi pentru derularea comerţului electronic. Vom reda mai jos câteva adrese care pot fi accesate de cei care doresc să cunoască date şi informaţii despre pieţe străine. CIA World Fact Book – publicaţie a CIA SUA, oferă informaţii politice, geografice, de infrastructură, ca şi indicatori economici pentru diverse ţări – disponibilă la adresa http://www.idci.gov/cia/publications/factbook/index.html • Country Commercial Guide – publicaţie a Departamentului de Stat al SUA, oferă informaţii despre mediul economic, comercial, economic, politic şi analize de piaţă despre diferite ţări disponibilă la adresa:
http://www.state.gov/www/about_state/businessom_guides Index to Trade Information Sources on the Internet, editată de Centrul Internaţional al Comerţului UNCTAD/WTO – oferă în secţiunea Informaţii de piaţă noutăţi de presă, baze de date de referinţă, etc. pe ţară – disponibilă la adresa http://www.intracem.org

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships