În cel mai simplu sens al cuvăntului e-business este folosirea Internetului pentru a reînnoi si transforma căile de comerţ tradiţionale. Multe companii au înţeles acest lucru şi au început evoluţia de la afacerea tradiţională la cea de e-business. Cele mai multe sunt pe calea cea bună. Accesibilitatea la Internet au schimbat pentru totdeauna aşteptările clienţilor faţă de suport, promptitudine şi disponibilitatea continuă. În căţiva ani din bune motive e-business a devenit din concept o realitate. Funcţionează pentru toată lumea: clienţi, afaceri si guvern. Valorile cele mai importante ale e-business sunt reducerea costurilor, satisfacerea clienţilor. Acestea sunt doar o picatură din ocean. Realizând beneficiile e-business-ului multe companii cauta sa-şi introducă afacerea pe Internet.
Încă de la începutul anilor 1990, termenul de “Societate Informaţională” a început să fie utilizat pentru a descrie numeroasele şi variatele schimbări în economie, politică, cultură şi, în general, în ansamblul societăţii, de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne de informaţii şi comunicaţii. Semnalată de mai multă vreme, era informaţională ia treptat locul celei industriale şi societatea tradiţională este înlocuită de societatea informaţională. Procesul este imperceptibil şi se petrece practic sub ochii noştrii. Fiinţa umană este făcută să comunice. În noua societate, cea de tip informaţional, comunicarea, transferul şi schimbul de informaţii se desfăşoară prin intermediul sistemelor tehnice. Atunci când se vorbeşte despre societatea informaţională se are în vedere înainte de toate conectarea unui număr nelimitat de computere prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii. Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, suntetului şi imaginii ( multimedia au condus la răspândirea utilizării sistemelor moderne de telecomunicaţii, a computerelor personale şi serviciilor electronice de informaţii. Internetul, o reţea globală de informaţii, s-a transformat în platforma globală de telecomunicaţii. Cetăţenii societăţii industriale europene sunt în faţa necesităţii de a reconsidera modalităţile de transfer a informaţiilor, adaptându-le noilor cerinţe şi tehnologii. Societatea informaţională va fi dominată în principal de industria de calculatoare, telecomunicaţii şi media. Aceste industrii vor deveni industrii de bază în următoarele decenii, având un rol stimulator pentru celelalte. Bănci, intreprinderi de producţie, agricultură şi servicii vor fi afectate de această dezvoltare fundamentală. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu statele lumii. Competitivitatea globală a acestora va fi direct legată de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicaţii şi de a asigura conectarea la reţelele globale de infomraţii. Noua societate informaţională aduce cu sine o serie de oportunităţi deosebite: constrângerile spaţiale şi temporale ( de graniţe şi timp) în materie de comnicaţii au fost mult reduse, informaţiile pot fi prelucrate, stocate şi transferate rapid, preţurile serviciilor legate de transferul informaţiei sunt în continuă scădere.
Entuziaştii societăţii informaţionale au descoperit mijloacele pein care au creat o comunitate, o lume virtuală, pentru a contrabalansa constrângerile societăţii industriale. Pe de altă parte, scepticii deplâng prăpastia de cunoştinţe între elitele informaticii şi grupurile dezavantajate social şi critică slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informaţiei. Unicul mod de a obţine acceptarea din partea oamenilor este dezvoltarea competenţelor la nivelul mediu şi accesul democratic la informaţii. Există astăzi un larg consens în a se considera de către academicieni, politicieni şi oameni de afaceri ca progresul în domeniul tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor va afecta în mod substanţial structura societăţii umane. Societatea informaţională nu numai că va deschide noi canale de comunicaţie între oameni ci va avea un impact important asupra modului în care trăim, învăţăm, muncim, consumăm, interacţionăm cu administraţia şi ne distrăm. Având în vedere impactul noilor tehnologii asupra societăţii, educaţia şi perfecţionarea vor juca un rol crucial în familiarizarea oamenilor cu schimbarea.
Tranziţia către societatea informaţională, globalizarea, progresul ştiinţific şi viteza sa nebună, toate acestea fac ca oamenii să fie confruntaţi cu o avalanşă de informaţii. În societatea informaţională individul va fi asaltat de un flux uriaş de informaţii. Uşurinţa în utilizarea reţelelor infomaţionale şi cunoaşterea conţinutului bazelor de date reprezintă însuşiri de bază pentru contemporanul erei informaţionale. Scurta istorie a Internetului şi World Wide Web arata importanţa contribuţiei paginilor Web la dezvoltarea activităţilor comerciale pe Internet. Prin Web sunt introduse programe şi aplicaţii care oferă posibilitatea simplificării orientării şi căutarii pe Internet, făcându-l mult mai accesibil pentru scopuri comerciale şi private. Prima reţea de comunicare electronică a fost înfiinţată în 1969, când 4 universităţi din Statele Unite ale Americii, împreună cu Departamentul Apărării al SUA, au dezvoltat o reţea cunoscută sub denumirea de ARPANET, pentru a asigura accesul mediului academic la schimbarea anumitor programe pe calculatoare. ARPANET s-a dezvoltat permiţând discuţii on-line, accesul la diverse baze de date comune, schimburi de fişiere şi trimiterea de e-mail-uri cu începere din 1972. Internetul este o reţea mondială de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate între ele. Persoane particulare şi oameni de afaceri intră pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care oferă astfel accesul la poşta electronică (e-mail) şi la sistemul de informare ” www” (World Wide Web). Internetul oferă potenţialilor clienţi posibilitatea de a “vizita” afacerea pe “web” şi să analizeze ofertele online de produse şi servicii ale firmelor.
Utilizarea Internetului a crescut mai mult decât utilizarea oricărei alte tehnologii din istorie. Între 1993 şi 1997, numărul calculatoarelor conectate la Internet a crescut de la 1 milion la 20 de milioane. În 2001 se aştepta ca cifra acestora sa fie de 120 de milioane. Intensitatea utilizării Internetului reflectă nivelul dezvoltării economice. Statele Unite, Canada şi ţările nordice au adoptat tehnologia Internetului cel mai rapid. Uniunea Europeană, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea, Singapore şi Hong-Kong au fost de asemenea printre primii în acest domeniu. Individual, diferite organizaţii şi companii din Asia de SE, China, India, Argentina şi Brazilia au avut acces la Internet din 1996. Se pare că Internetul are un impact mai mic în regiunile mai puţin dezvoltate cum ar fi ţări ale Africii şi Asiei, existând şi ţări unde utilizarea Internetului este interzisă. Internetul este un mijloc foarte puternic pentru derularea comerţului. Utilizarea Internetului la costuri scăzute, reducerea timpului de introducere pe piaţă a bunurilor şi serviciilor, posibilitatea transferului de informaţii despre bunuri şi servicii sub formă digitală, reducerea costurilor de distribuţie şi transport sunt doar câteva din avanatajele utilizării Internetului ca şi mijloc de realizare a comerţului. Internetul reprezintă o platformă globală comercială. Pe măsură ce tehnologia Internetului avansează şi apar probleme legate doar de viteza de transmitere a informaţiilor, se constată că acesta este cel mai convenabil mod de schimbare a informaţiilor despre bunuri şi servicii. Foarte multe firme consideră Internetul ca fiind unul dintre “anagajaţii” săi şi caută noi programe şi aplicaţii pentru managementul stocurilor care se aplică direct pe Internet. În plus, firmele pe lângă vânzarea pe care o fac prin Internet, utilizează acest sistem pentru supravegherea clienţilor, oferă informaţii pentru media, oferă documente despre vânzările efectuate, şi asigură transferuri de fonduri. Impactul adevarat al Internetului încă nu se vede. Internetul a afectat modul de conducere a afacerilor, învăţământul, relaţiile sociale şi politice. Ramuri industriale şi firme sunt influenţate de aplicarea acestui sistem, deja foarte multe persoane utilizând Internetul pentru comunicări interpersonale.
Ariile comerciale converg. Marile creşteri în domeniul B2B şi B2C se vede în servicii precum edituri, media, finanţe, educaţie, divertisment, aprovizionare cu software specializat, şi cumpărarea de produse en detail cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente şi articole igienice. Comunităţile mici şi rurale pot fi beneficiari direcţi ai oricărei afaceri promovate prin Internet. Costurile scăzute de acces crează oportunităţi pentru comunităţile rurale de afaceri pentru a se revitaliza. Internetul dă posibilitatea fermierilor şi micilor producători de a-şi creea portale pe Internet în vederea promovării produselor şi serviciilor pe care le oferă. Utilizarea pieţelor electronice pe Internet, devine o practică din ce în ce mai utilizată. O multitudine de firme utilizează Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme şi pentru a atrage clienţi. Firmele furnizează informaţii tehnice şi utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăţilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse şi preiau comenzi.
Atât clienţii cat şi firmele sunt foarte preocupaţi de diferitele incertitudini legate de comerţul electronic. Se constată lipsa de încredere în ceea ce priveşte securitatea datelor personale în timpul transferurilor în cadrul tranzacţiilor electronice. Clienţii sunt încă neîncrezători, dar experţii sunt de părere că tranzacţiile în comerţul electronic au un grad mai mare de siguranţă decât banalele cumpărături efectuate prin cardul de credit. Tranzacţionarea electronică a mărfurilor şi serviciilor constituie o extensie a comerţului actual. Se obţine astfel o eficienţă sporită, în sensul reducerii costurilor şi în ceea ce priveşte efectul marketingului şi se îmbunătăţeşte relaţia beneficiar-client. Comerţul electronic facilitează şi cooperarea între firme. Reduce costurile de marketing şi de livrare, susţine strategia de marketing a firmei şi oferă acces pe noi pieţe. În viitorul apropiat, comerţul electronic va avea un impact puternic asupra competitivităţii firmelor. Comerţul electronic nu este restricţionat de frontierele statelor dar depinde de existenţa sau inexistenţa reţelelor de computere. Comerţul electronic permite chiar şi celor mai mici furnizori, indiferent de provenienţa lor geografică, să fie omniprezenţi şi să facă afaceri în intreaga lume. Comerţul electronic influenţează pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici şi mijlocii dar vine şi în sprijinul clienţilor, oferindu-le nenumarate opţiuni. Comerţul electronic se află încă în faza incipientă. Clienţii manifestă temeri în ceea ce priveşte furtul cardurilor de credit, a confidenţialităţii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comerţului lor electronic sau întampină dificultăţi în integrarea comenzilor şi a informaţiilor culese online, în activitatea curentă a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul că numărul clienţilor magazinelor electronice şi a firmelor care adoptă soluţiile comerţului electronic este în creştere. Mulţi furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare online tocmai pentru a induce un plus de încredere şi consideraţie.
Pentru unele firme, comerţ electronic înseamnă orice tranzacţie financiară care utilizează tehnologia informatică. Pentru altele, noţiunea de comerţ electronic acoperă circuitul complet de vânzări – inclusiv marketingul şi vânzarea propriu-zisă. Mulţi oameni consideră comerţul electronic ca fiind orice tranzacţie comercială condusă electronic pentru cumpărarea unor produse cum ar fi cărţi, CD-uri, bilete de călătorie şi altele. Dar, comerţul electronic are, în sens larg, un impact mult mai profund asupra evoluţiei afacerilor şi cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziţii comerciale ci şi totalitatea activităţilor care susţin obiectivele de marketing ale unei firme şi care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăţi, activităţi post-vânzare, servicii către clienţi, etc. Ca urmare, s-a lărgit gama de servicii care sprijină şi acordă asistenţă acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se referă la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate şi semnăturile electronice, la tranzacţiile online sau reţelele de magazine, precum şi la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanţa, designul de pagini web, elaborarea site-urilor, s.a. Această evoluţie are un impact major asupra economiei, în ceea ce priveşte crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente şi, în special, asupra potenţialului pieţei forţei de muncă şi a gradului de ocupare a acesteia în viitor. Datorită acestei diversităţi a condiţiilor de piaţă ce cuprinde un mare număr de furnizori de servicii şi care este într-o permanentă schimbare, se impune ca o necesitate punerea la dispoziţia intreprinderilor şi în special a intreprinderilor mici şi mijlocii, a unei ”surse” unde să găsească sprijinul adecvat pentru aplicarea soluţiilor comerţului electronic în activitatea proprie. Industria comerţului electronic face, în general, distincţie între tranzacţiile Business-to-Business (B-2-B sau BTB) şi tranzacţiile Business-to-Consumer (B- 2-C sau BTC): B-2-B cuprinde toate tranzacţiile ce se efectuează între doi sau mai mulţi parteneri de afaceri. Aceste tranzacţii se bazează, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce înseamnă că partenerii de afaceri acţionează pe Internet prin utilizarea de nume şi parole pentru paginile de web proprii. B-2-C se referă la relaţiile dintre comerciant şi consumatorul final, fiind considerat comerţ electronic cu amănuntul. O noua opţiune în comerţul electronic este tranzacţia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzacţiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei şi efectuate prin sistemul intranet propriu.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
