Marketingul de bază se ocupă de piaţă, de schimb. Primul şoc al vechilor relaţii comerciale (târguri) îl reprezintă era industrială când producţia a atins cote imense. Astfel, s-a ridicat problema distribuţiei de masă datorită creşterii mărimii pieţei. Acest lucru a semnalat necesitatea apariţiei marketingului. În privinţa apariţiei marketingului există numeroase controverse. Marketing înseamnă vânzare şi publicitate (promovare). Chiar dacă revoluţia industrială a avut loc în U.K., marketingul nu a apărut aici, ci în sec XX în SUA pentru că societatea americană nu a copiat pe nimeni, au dispus de numeroşi întreprinzători şi au pus un mare accent pe progresul tehnic. Progresele din sfera producţiei au apărut şi în sfera distribuţiei. Marketingul a apărut sub aspectul unor numeroşi factori: apariţia stării de abundenţă; apariţia producţiei de masă; procesele sociale (urbanizare, creşterea gradului de risc); dinamismul economico-social contemporan. Marketingul a apărut mai întâi pe planul practic şi apoi s-a început teoretizarea acestuia.
Conceptul de marketing
„Marketing”=substantivul market-piaţă economică, verbul „to market”=a desfăşura tranzacţii, a comercializa. Primii care s-au întrebat ce este marketingul sunt americanii. Prima definiţie a fost dată în 1937 de A.M.A. (American Marketing Asociation). Astfel, marketingul vizează realizarea activităţii economice care generează fluxul de bunuri şi servicii de la producător la consumatorul final. Trebuie reţinute 4 aspecte:
-marketingul se referă la un complex câmp de activităţi
-are sub incidenţa sa atât bunuri cât şi servicii
-urmăreşte să orienteze fluxul de mărfuri până la purtătorii cererii
-se referă atât la destinatarii mărfurilor cât şi la expeditorii mărfurilor
S-a încercat apoi să se formuleze definiţii mult mai complexe. Astfel, avem de reţinut 3 definiţii:
1. -elaborată în 1960 de William Stanton din SUA : marketingul este un întreg sistem de activităţi economice referitoare la programare, stabilire preţuri, promovare menite să satisfacă cerinţele consumatorilor actuali.
Acum activităţile economice sunt privite ca un sistem înlănţuit; arată obiectivul final al marketingului, însă nu este arătat obiectivul economic al marketingului.
2.-Mc Carthy (SUA)
3.-Philip Kotler-părintele marketingului modern a dat 2 definiţii marketingului:
I -marketingul se referă la activitatea umană, făcut pentru satisfacerea cerinţelor şi nevoilor prin intermediul schimbului
II -marketingul este un proces social şi managerial prin care indivizi şi grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar prin crearea, oferirea şi schimbul de produse. Prin acest proces organizaţiile se racordează la piaţă în mod creativ, productiv şi profitabil.
Au urmat şi alţi autori, precum şi englezul Michael Baker care a continuat ideea lui Kotler : marketingul are atât o funcţie managerială cât şi o funcţie economică. Tot el a introdus marketingul real care are 4 trăsături :
Porneşte de la consumator; are o viziune de perspectivă, face necesară utilizarea deplină a tuturor resurselor întreprinderii; implică eforturi continue de inovaţie. Pot fi reţinute şi opiniile lui: Denner (marketingul presupune analiza permanentă a cererii cât şi stabilirea şi punerea în funcţiune a mijoacelor de satisfacere ale acesteia cu un profit cât mai rezonabil) şi ale lui Adăscăliţei (ştiinţa luptei pentru reuşita în afaceri=marketing).
Marketingul în esenţă are 3 aspecte:
1. o concepţie modernă vis-a-vis de problemele pieţei.
2. reprezintă o activitate practică (de fapt un complex de activităţi practice)
3. presupune utilizarea unor metode şi tehnici specifice
1.
-orice demers al unui întreprinzător trebuie să pornească cu cercetarea pieţei.
-marketingul trebuie văzut ca o stare de spirit.
2.
-aceste activităţi se pot împărţi în 2 categorii: activităţi comune; activităţi specifice marketingului
3.
-trebuie ca firma să se racordeze cu mediul extern.