Etica afacerilor ca ramura tinara a eticii , studiaza principiile si regulile care trebuie sa guverneze procesele manageriale, conduita corecta in afaceri.
Domeniile la care se refera responsabilitatile etice ale firmei si aspectele implicate sunt urmatoarele :
– clientii(calitatea produselor si a serviciilor, informatii despre continutul produselor, pretul s.a.) ;
– salariatii(promovare, salarii, premii,sanctiuni) ; – proprietarii(profituri, riscuri) ; – furnizorii( conditii de achitare, schimb de informatii) ; – concurentii(stima reciproca, metode de competitie) ; comunitatea (protejarea mediului, sprijin material pentru educatie, invatamint, sanatate).
Influienta eticii asupra performantelor intreprinderii. Folosirea eticii in afaceri poate imbunatati performantele generale a firmei in trei domenii productivitatea,, relatiile cu partenerii, reglementarile guvernamentale.
Nivelurile normelor eticii in afaceri : 1.Nivel mondial (hipernorme) – se bazeaza pe valori umane si sunt fixate in Principiile businessului international 2.Nivel macro (la nivel de ramura sau economie nationala) acestea sunt realizate in codurile de etica ramurale si nationale. 3.Nivel micro(la nivel d intreprindere concreta si clientii sai).
Particularitatile comportamentului etic. Factorii ce genereaza un comportament etic :
- 1. Reglementarile guvernamentale – interzic anumite procese de productie, fabricara unor produse et
- 2. Codurile de etica – este unul din elementele definitorii pentru succes.
- 3. Caracteristicile individuale – setul propriu de valori care este format datorita parintilor, profesoril
- 4. Regulamentele firmei – respecatrea conduitei in interiorul organizatiei.
- 5. Presiunea sociala si gradul de profitabilitate a firmei – au o infl. esentiala asupra eticii afacerilor.
Categorii de manageri :
Managerul imoral (rechin) – este un tip vechi de comerciant si cel mai raspindit in sfera comerciala a afacerilor, si el crede oamenii rai, slabi, lenesi, si scopul lui este de a obtine cit mai multi bani indiferent de mijloace. El considera ca nu are nici o obligatie fata de societate.
Managerul moral (delfin)- apartine unei categorii recent aparute, dar care se afirma tot mai mult in mediul afacerilor. In conceptia delfinilor majoritatea oamenilor sunt demni de respect si incredere, el carede ca cea mai buna metoda a colaborarii sunt sinceritatea si increderea.
Satdii de dezvoltare a unei firme : nu tote firmele trec prin toate etapele de dezvoltare morala ; firma isi poate incepe activitatea in orice stadiu ; dezvoltarea morala nu este un proces continuus.a.
Categorii de firme : imorale, orientate spre respectarea prevederilor legii, responsabile, orientate spre respectarea principiilor etice, etice.
Firmele imorale – sistemul lor este orientat spre obtinerea cistigului, practicile lor manageriale fiind in afara legii, valoarea dominanta fiind profitul. Firme orientate spre respectarea prvederilor legii – cultura manageriala se bazeaza pe respectarea legilor, conducindu-se de ceea ca ce nu este interzis de lege este permis. Aceste firme mai multadera la legalitate decit laetica afacerilor. Firme responsabile – managerii sunt mai responsabili la cerintele sociale, recunoscind ca firma are responsabilitati si in acest domeniu, are o mentalitate reactiva, fiind preocupata de roblemele eticii. Firme orientate spre respectarea principiilor etice – are loc o schimbare esentiala in cultura organizationala, care este mai putin reactiva, valorile eticii devin o parte integranta a culturii manageriale. Firme etice – in acestea prin cultura organizationala se promoveaza un echilibru intre etica si profit, iar valorile etice stau la baza comportamentului zilnic al actiunilor individuale.
Dilemele etice – situatii conflictuale, cind conducatorul trebuie sa aleaga nu intre 2 posibilitati egale de a actiona din punct de vedere etic, dar trebuie sa decida sa faca sau nu ceva, ce, desi este convenabil pentru ei sau organizatie, sau pentru ambii, poate fi considerat neetic.
Situatiile conflictuale trebuie trecute succesiv prin 3 filtre pentru a obtine o decizie etica : analiza econimica, analiza legala, analiza etica. Analiza economica – abordeaza problema ca sa fie minimizate cheltuielile si maximizate veniturile. Analiza legala – trateazadilemele etice prin prisma legalitatii. Analiza etica – se bazeaza pe procesele de gindire rationala.
Standardele etice : principiul utilitarist – daca exista un anumit nivel al pagubei, se alege varianta cu paguba minima ; principiul individualist – se bazeaza pe individualitatea constiintei, pe libertatea individuala ; principiul justitiar – actioneaza astfel incit actiunea intreprinsa in anumite conditii sa poata fi considerata o lege ; regula de aur – actioneaza in acel mod in care ai vrea ca altii sa te trateze pe tine ; etica profesionala – intreprinde actiuni care vor fi percepute drept adecvate de catre un grup dezinteresat de colegi care au aceeasi profesie ; testul TV – managerii trebuie sa intrebe intotdeauna :’’M-as simti confortabil daca ar trebui sa explic unei audiente nationale la TV de ce am de intreprins o actiune.
Decizile etice au o serie de particularitati :
majoritatea consecintelor etice au consecinte ample ce nu se limiteaza la un singur nivel managerial ;
consecintele deciziilor etice sunt, in general, nesigure si greu de estimat ;
cele mai multe decizii au implicatii personale asupra vietii si carierii managerilor, mai ales in conditiile in care controlul managerial inregistreaza rezultatele financiare ale activitatii si nu calitatea etica a deciziilor ce au dus la rezultatele respective ;
cele mai multe decizii etice au multiple variante, ele nu reprezinta o simpla alegere intre da si nu.