Razboiul a intarit intre colonistii americani, mai ales clasele mijlocii, dorinta de independenta in loc de apropierea lor cu Anglia. Cand Anglia a vrut sa impuna o taxa de timbru, reactiunea americanilor a fost atat de violenta incat in 1766, Parlamentul englez a anulat Actul de Timbru. Americanii nu puteau admite ca Actul de Timbru sa ia coloniilor dreptul de a se taxa ele insile. Biserica anglicana asociindu-se politicii aristocratiei, constituiau un impediment. Colonistii americani se loveau de un bloc social exceptional de compact: nici un stat nu dispunea de o clasa conducatoare atat de hotarata in scopurile ei. Pentru moment, liberalismul realizeaza cel mai bine umanitatea in America. Incapatanarea Londrei de a cere colonistilor sa plateasca pe functionarii coroanei grabeste gruparea lor in jurul Bostonului si New- Yorkului. Cand guvernul englez obtine votarea a trei legi asupra zaharului, ceaiului si melasei, izbucnesc tulburarile; pe strazile Bostonului au loc lupte, ceaiul este aruncat in mare si timp de trei ani agitatia persista in toate statele, pana la plantatorii Virginiei.
La inceput burghezii englezi nu s-au nelinistit. Evenimentele interne si cele din Rusia i-au interesat mai mult. Afacerile rusesti erau mai rodnice iar negustorii englezi aprovizionau bucuros pe beligerantii din razboiul ruso- turc, fara sa fie ingrijorati de succesele Rusiei.
Anglia se interesa foarte mult de aceste evenimente, dar mai ales de cele care influentau traficul Europei cu Orientul, cand un Congres general tinut la Philadelphia, conciliant pe plan politic, a hotarat sa interzica orice comert cu Anglia. Tulburarile s-au agravat. Londra a trimis intariri trupelor sale. Colonistii americani au raspuns mobilizandu-i, au pregatit un al doilea Congres si au votat fonduri pentru razboiul care a izbucnit in 1775.
Indaratnicia britanica ii silea pe americani sa ia hotarari in fata carora sovaisera timp indelungat si ideea de secesiune, care s-a impus foarte greu, i-a cucerit acum chiar si pe cei mai democrati. Congresul a organizat rezistenta, a utilizat veteranii din razboaiele cu Franta si a incredintat comanda trupelor lui Washington. In acelasi timp a trimis agentii in Canada si Europa pentru a apara cauza americana. Acestia au dat gres peste tot, numai Ludovic al XVI-lea s-a declarat gata sa-i ajute: ministrul Vergennes nu v-a scapa ocazia sa se razbune pe tratatul de la Paris. Dealtfel, burghezia franceza obtinuse acasa cateva succese. Turgot, devenit ministru, a incercat sa aplice reformele lui in stat. Opozitia celor privilegiati- nobili si Parlamentul- l-au silit pe Turgot sa demisioneze chiar in momentul in care Congresul din Philadelphia proclama independenta coloniilor americane si-l insarcina pe Jefferson sa redacteze Declaratia. Burghezii din America si-au dat repede seama de rolul acestor idei si au pledat prin acte cauza libertatii comerciala si au impus realitatii tezele clasei burgheze. Ei au putut stabili fara greutate termenii Declaratiei Dreptului Omului. Textul lui Jefferson a aparut tuturor ca expresia convingerilor lor. Nu mai ramanea altceva de facut decat sa se impuna Angliei respectarea hotararilor luate de cele 2 milioane de americani. Curand s-a vazut cu ochii ca nu vor reusi sa obtina singuri respectarea.
Armata lui Washington s-a destramat si a parasit New Yorkul, apoi Philadelphia. In cele din urma, monarhia franceza a recunoscut independenta in 1778 si a semnat cu aceasta un tratat de alinata comerciala si militara prin care Franta, aratand dezinteresarea ei, a renuntat la Lousiana si Canada.
Cand marina engleza a atacat din nou flota franceza ea inca mai trimitea trupe regulate pentru sustinerea lui Washington. Multumita victoriilor navale ale Frantei, Cornwallis este blocat la Yorktown si capituleaza.
Americanii semneaza o pace separata cu Anglia care cedeaza pe toata linia. Franta nu avea de facut altceva decat sa trateze la randul ei: in 1783, la Versailles, a intervenit o reglementare definitiva care a consfintit independente Statelor Unite ale Americii.
In America, individualismul s-a dezlantuit extraordinar de mult in paguba Congresului care intalnea dificultati mari in asigurarea functionarii noului stat federal. Inflatia devenise dezordonata si americanii liberati asteptau din nou ajutorul strainilor. Pentru viitorul lor, comertul si industria, care abia luau nastere, trebuiau sa desfiinteze controlul statului. Sarcina statului se va reduce le mentinerea ordinei si la protejarea societatii in care nobilimea si clerul apareau din ce in ce mai parazitare, devorand tezaurul pentru pensiuni si prin scutiri de impozite.
Insurgentii Americii dovedisera ca o burghezie putea pune mana pe putere. Desigur ca, pentru a reusi, n-au avut nevoie decat de a taia lantul fiscal care-i lega de coroana britanica. Totusi succesul final al Independentei americane provocase in Franta multa gandire. Interventia lor crea un curent de simpatie iar francezii sa minunau vazand cum aceasta tara vasta, atat de departata sfaramase sclavia si isi proclamase drepturile.
In cluburile pariziene era laudata Constitutia americana pe care si-au dat-o S.U.A. Acestea invinsera criza inceputului. Se alcatuise un guvern puternic, care convocase Congresul pentru a stabili, printr-o conventie, statutul diverselor state. Cei 55 de delegati, toti proprietari bogati, incercase sa impace interesele Nordului si Sudului si sa respecte autonomia Statelor rezervand in acelasi timp, autoritatea Confederatiei. Constitutia din 1787 a fost o legislatie de compromis- doua Camere, o Curte Suprema, un presedinte al Republicii ales de delegati speciali, ministrii nefiind responsabili decat in fata lui. Esentialul acestor solutii era ca sufragiul va fi cenzitar: proprietatea fusese proclamata un drept sacru. Negustorii din Nord si plantatorii din Sud, cu cei 700000 de sclavi, se temeau de excesele populare. Constitutia Statelor Unite stabilea democratia capitalismului. Un solid tarif vamal protectionist ii dadea garantiile externe necesare- noua Republica n-a comis nechibzuintele Versaillesului iar comertul ei s-a intensificat imediat cu Anglia, nu cu Franta. Constitutia a fost ratificata in anul urmator. Washington, ales presedinte, s-a instalat la New York asteptand construirea unei capitale federale de catre un arhitect francez. Seriozitatea acestui om de bun simt, tenacitatea si prestigiul carierei sale l-au desemnat acestei alegeri unanime. Congresul a organizat cucerirea tinuturilor din Vest, liberati de pionerii francezi, si pregatea creearea viitoarelor state care vor fi luate Indienilor.
Mii de emigranti au plecat la intamplare deschizand calea destelenitorilor, apoi a financiarilor si a bisericilor. Totul era liber in fata lor- spatiul si viitorul.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
