Continutul esential al testamentului este heredis institutio, testamenta vimex, instutiones heredis occipint . Puterea testamentului se trage din instituirea de succesori , fara instituirea de herede nimic din ceea ce e scris in testament nu are valoare . In afara de instituirea de herede , un testament poate contine substitutiuni , exheredari , numiri de tutori , legate, dezrobiri s.a. Conditiile de forma ale instituirii .(23) Instituirea mostenitorului trebuie facuta in termeni imperativi si solemni . Daca in dreptul clasic formule solemne ale instituirii erau inca respectate , incepind din epoca imparatului Constantin , ele au incetat sa mai fie obligatorii. Ulpianus afirma ca testamentul se facea oral , aratind cu degetul pe care-l dorea ca succesor . Vointa testatarului nu trebuie sa fie viciata nici de eroare , nici de violenta sau dol , astfel de testamente sint nule .
Conditii de fond a instituirii : sint exprimate in cele doua principii ce guverneaza materia succesiunii ereditare :
1. Nimeni nu poate muri in parte cu testamentul , si in parte fara testament .
2.O data herede – pentru totdeauna herede .
Tipuri de instituiri :
Testatarul poate numi un herede sau mai multi . Atunci cind se numeste un herede el are vocatia la intreaga succesiune , chear si in cazul cind i se indica doar o cota-parte .
Rezulta ca nu este permisa instituirea de succesori numai pentru o parte de succesiune .
In virtutea celui de-al doilea principiu , nu era admisa instituirea pina la un anumit termen . In situatia in care testatarul numea mai multi herezi , existau urmatoarele ipoteze :
· sau nu se indica partile cuvenite si succesiunea e impartita in parti egale
· sau se indica la toti si atunci primeau cota diferita . In acest caz era obiceiul ca succesiunea sa se devida in douasprezece uncii .
· sau sa indice partile respective pentru o parte din el si atunci succesiunea se imparte intre cei numiti . (24)
Modalitati de instituire . Actele juridice pot fi afectate de trei modalitati . Succesiunea este dominata de ideea – odata mostenitor , mostenitor pentru totdeauna . Nu sepoate , de asemenea , ca cineva sa fie succesor pina va veni corabia din Asia si apoi sa inceteze de a mai fi . Odata devenit succesor , el ramine succesor .
Substituirea de mostenitori . Reprzinta o numire de herede subvidiara sau, mai bine zis o numire conditionata de soarta altuia care are prioritate . Romanii recunosteau trei forme de substituire : substitio vulgaris , substitio pupilaris , substitio quasi pupilaris .
Substitio vulgaris – este substituirea vulgara realizata pentru orice herede . Aceasta semnifica in substituirea unuia sau mai multor succesori in locul succesorului instituit .
Substitio pupilaris – subsituirea pupilara care se realizeaza pentru fii .Se indica o persoana care sa vina la succesiune in locul succesorul instituit , daca acesta din urma ar fi murit inaintea pubertatii .
Substitio quasi pupilaris – constituia substituirea quasi pupilara care se realizeaza prin numirea de catre testatar a unui succesor ,pentru descendentul sau lipsit de minte – menti captu .