Înţelegerea Stalin-Churchill de la Moscova din octombrie 1944.

La 13 octombrie 1944, la Moscova, liderilor U.R.S.S. si Marii Britanii li s-a adaugat si delegatia polona de la Londra. De la bun început, premierul Mikolajczyk a respins toate întelegerile sovieto-britanice. La strigatul exasperat al lui Churchill – “Sunteti absolut nebuni!” -, Mikolajczyk a acceptat, în cele din urma, sa se discute despre linia Curzon ca linie de demarcatie si nu ca frontiera politica. Delegatia polona punea, însa, si conditii pentru acest accept: Lwowul si zacamintele de petrol din Galitia sa revina Poloniei, compensatii teritoriale în vest, trupele straine sa paraseasca tara dupa încheierea ostilitatilor, garantii britanice pentru “independenta si suveranitatea Poloniei în noile ei frontiere”. La toate aceste cereri, Stalin a aratat ca Lwowul este teritoriul Ucrainei si ca doreste încheierea acestui litigiu. Ca element de presiune, la Moscova fusesera adusi si liderii comunisti de la Lublin, Edward Osobka-Morawski si Boleslaw Bierut. Acestia doi, sfidând eforturile disperate ale delegatiei oficiale polone, declarau cu nonsalanta ei erau acolo pentru a a spune, în numele Poloniei, ca Lwow a fost atribuit Rusiei si ca aceasta este vointa poporului polon. Cum în sedinta guvernului din exil s-a respins categoric acceptarea liniei Curzon si nici ajutorul sperat din partea S.U.A. nu sosea, premierul Stanislaw Mikolajczyk si-a prezentat demisia la 24 noiembrie 1944, lasând locul lui Tomasz Arciszewski, lider al Partidului Socialist (necomunist). Tot in octombrie 1944 la Moscova a avut loc “Înţelegerea procentuală” dintre Churchill şi Stalin, care este, probabil, cel mai controversat episod al relaţiilor româno-britanice. Negocierea zonelor de influenta s-a parafat prin legendara „intelegere procentuala“ cind Churchill s-a intilnit cu Stalin la Moscova pentru a stabili frontierele Europei Rasaritene, desi, impartirea acestor zone fusese deja hotarita cu buna stiinta a lui Roosevelt, Churchill a venit la Moscova pentru a rezolva problemele din Balcani. Deoarece armatele ruse erau deja in Romania si Bulgaria. iar englezii aveau interese, misiuni si agenti acolo, Churchill a decis ca pentru a evita impotmolirea in detalii, in ce priveste Marea Britanie si Rusia, sa-i propuna lui Stalin 90% din Romania, iar englezilor 90% din Grecia si sa imparta 50 la 50 Iugoslavia. Apoi s-a mai adaugat Ungaria cu acelasi procentaj de 50 la 50%, si Bulgaria cu 75 25% in avantajul sovietic. Stalin a aprobat aceasta impartire. Astfel printr-o simpla intelegere, s-a decis soarta a milioane de oameni.