b. Dupa arealul de raspandire.
2. Lichenii se deosebesc de ciuperci prin:
a. Aspectul exterior al talului, ce reprezinta partea vegetativa a lichenului, ce traieste nu in substrat, precum hifele ciupercii, dar pe substrat;
b. Procesul de formare a sporilor are loc in apotecii, peritecii si cleistotecii. Acestea prezinta toata partea supraterestra a ciupercii, iar la licheni aceste organe sunt reprezentate prin discuri mici, virgule si puncte intunecate.
c. Lichenii se deosebesc de briofite prin:a. nediferentierea talului in tulpina si frunze. Diferenta intre licheni si briofite consta in aceea ca
b. lichenii sunt capabili sa produca corpuri de fructificatie, asemeni ciupercilor – apotecii. Briofitele si lichenii pot convietui. Lichenii superiori pot fi confundati cu muschii.
3. Trasaturile specifice lichenilor:a. Simbioza intre ciuperci si alge trebuie sa fie permanenta si nu de scurta durata. Nu orice convietuire dintre o ciuperca si alga formeaza lichen.
b. Lichenii formeaza tipuri morfologice;
c. Pentru licheni, este caracteristic un metabolism specific. Fiziologia algelor si ciupercilor din licheni se deosebeste foarte mult de fiziologia algelor si ciupercilor luate in parte;
d. Biochimia lichenilor e specifica. Se sintetizeaza substante secundare (acizi lichenici), care nu se intalnesc nici la un alt reprezentant al altor grupe de plante;
e. Lichenii se deosebesc de alge si ciuperci, ce traiesc independent, prin caractere biologice: tipul de inmultire, crestere lenta, relatii diferite cu factorii ecologici.
4. Dupa structura talului, exista licheni scortosi, foliacei si tufosi.a. Lichenii scortosi se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
· Se fixeaza intim de substrat; · Au margine neteda; · Lipseste scoarta inferioara. Stratul algal este dispersat. Hifele medulare cresc in substrat. · Lichenii sunt indepartati foarte greu, fara a distruge substratul sau lichenul; · Fac parte specii leproase si scvamuloase; · Rezista la conditii aspre ale mediului inconjurator; · Sunt cei mai numerosi si mai raspanditi in natura. Au cele mai modeste pretentii ecologice. Ei au o actiune corosiva asupra rocilor pe care traiesc.
b. Lichenii foliacei (frunzosi) au urmatoarele particularitati:
· Au structura dorso-ventrala; · Se fixeaza de substrat in mai multe locuri datorita manunchiurilor de hife, numite rizine, mai rar prin hife separate – rizoide. La unele specii talul se fixeaza de substrat numai intr-un loc, in majoritatea cazurilor in centru, datorita piciorului numit gomf, formata de hife; · Marginea talului se orienteaza in sus. Marginile au forma unor lobi + dichotomic ramificati; · Straturile de alge si ciuperci se intalnesc in centrul talului; · Scoarta superioara si inferioara difera dupa structura; · Talul creste circular prin marginile sale, care sunt intotdeauna libere si usor ridicate deasupra substratului;· Lichenii pot fi indepartati fara a fi distrusi; · E cea mai numeroasa grupa de licheni arboricoli. c. Licheni tufosi (arbusculiformi, fructiculosi) se caracterizeaza prin:
· Crestere verticala. Lichenii cresc anual pana la 5 mm in grosime si cu 2 cm in inaltime; · Talul este ramificat, cu ramuri cilindrice sau turtite, netede sau verucoase; · Se fixeaza de substrat numai printr-un punct. Rizinele lipsesc; · Lichenii sunt indepartati de substrat foarte usor; · Cresc mai mult in locuri deschise, in varful ramurilor.
d. Exista si alte tipuri de tal:· La periferie lichenul scortos poate trece in lobi foliculari intim apropiati de substrat; · Apofizele unor licheni scortosi pot da nastere papilelor si ramurelelor; · Lichenii foliacei de pe ramuri subtiri nu concresc complet cu substratul si pare sa asemene ca un lichen tufos. · Pe diferite substraturi se intalnesc depuneri pulberiforme de culoare albuie, surie, galbuie, verde-galben, ce constau din hife si alge dispuse neuniform sau din aglomerari de soredii. Acesti licheni n-au tal. Organele sporifere lipsesc. Acesti licheni au aparut in rezultatul conditiilor nefavorabile de existenta cand are loc transformarea intregului tal in soredii sau cand sorediile nu pot forma taluri noi, dar formeaza soredii.
Ploile acide Lichenii monitori ai poluariiLichenii ofera un mod simplu si efectiv de stabilire a gradului de poluare intr-o zona. Sunt plante foarte simple alcatuite din alge si ciuperci – fungi ofera protectie si posibilitati de ancorare iar algele ofera hrana. Lichenii nu au radacini. Ei absorb mineralele din apa de ploaie care curge peste ei. Absorb de asemenea toti poluantii care se gasesc in apa de ploaie. Asta ii face indicatori extrem de utili de exemplu pentru aprecierea nivelului de diopxid de sulf acumulat. Cum diferite specii de licheni au tolerante diferite la poluare, analiza tipurilor de licheni este un bun indicator al nievlului de poluare.Lichenii pot fi gasiti intr-o mare varietate de haitate- des chiar in zone in acre nu creste nimic altceva, dar sunt foarte sensibili la poluarea atmosferica. Tipul de lichean prezent sau absent, este un indicator al gradului de poluare dintr-o anumita zona.O analiza a lichenilor dintr-o zona, poate fi facuta pentru determinarea gradului de poluare dintr-o zona. Se poate face in orice perioada a anului.
Plante Martor
Fiecare element al bonsaiului are anumite functii, si plantele-martor nu fac exceptie de la regula. Cele mai des intalnite sunt muschii si lichenii. Acestia au un efect estetic deosebit, acoperind solul ca o “catifea verde”, dar totodata au si functia de a retine o perioada mai lunga apa din tava in care se afla bonsaiul, prin impiedicarea evaporarii ei.
Pentru cei care cumpara un bonsai, prezenta muschilor pe solul din tava este intotdeauna un semn bun.
Exista foarte multe tipuri de muschi si licheni folositi si care pot sa dea efecte forte bune in diferite combinatii. Prezenta muschilor pe suprafata solului ne arata ca pamantul are o compozitie buna, este destul de bogat in substante nutritive si sufficient de umed.
Totodata nu trebuie indebartate nici micile “buruieni” care apar in solul din vas, decat dac acestea cresc prea mari. Ele sunt un indicator eficace si corect al caliatatii solului. Daca ele incep sa se usuce, acesta trebuie sa fie un semnal de alarma si e necesar sa actionam urgent pentru ca bonsaiul sa nu sufere vatamari
Muschii de turba
Nume produs: “Spill-Sorb” Absorbant natural, biodegradabil pentru hidrocarburi
Compozitie: muschi de turba +/-93%
Apa/diverse +/- 7%
Caracteristici fizico-chimice:
Stare fizica: solida (particule fibroase);
Culoare/aspect: maroniu roscat
Miros: fara miros
Greutatea specifica: 60/90 g/l
pH: 4-6
Solubilitate in apa: insolubil in apa, pluteste pe apa;
Punct auto-aprindere: 260 gr C;
Stabilitate in timp: foarte stabil;
Incompatibilitate: cu produse foarte acide (Ph 2-3)
Toxicitate: Netoxic pentru om si animale
Masuri de potectie a muncii:
Impotriva inhalarii: Masca de praf obisnuita (spatii inchise);
Ochelari de protectie: Se recomanda (aspect prafos);
Ventilatie: In incaperi inchise se asigura ventilatie;
Echipament de protectie: Nu este necesar, dar se recomanda (praf);
Utilizare: Depoluari de produse petroliere a apelor (dulci, salmastre si marine) si soluri;
Refacere ecologica a terenurilor contaminate cu produse petroliere
Absoarbe si incapsuleaza aproape instantaneu circa 150 produse;
Curatiri de tancuri, tratare slamuri petroliere;
Statii PECO, ateliere mecanice;
Ardere in centrale termice, capacitatea calorica: 8.000 Kcal/Kg;
Rata de absorbtie/sac: 1: 8 (200 litri substanta poluanta);
Mod de prezentare: saci polietilena, +/- 20 Kg, vidati, dublu compactati;
Depozitare: – in depozite, in locuri ferite de umezeala si departate de surse de
caldura
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
