APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.
Formarea unei articulatii clare si precise reprezinta o cerinta de baza in de baza in dezvoltarea si perfectionarea vorbirii. Fiindca artticularea sunetelor se bazeaza in primul rand pe utilizarea corecta a respiratiei cat si pe precizia miscarilor de pronuntare sub controlul permanent al propiului auz prin exercitii se va urmari : educarea respiratiei; educarea miscarilor aricuilatorii; educarea pronuntiei corecte a sunetelor; educarea auzului fonematic. EDUCAREA RESPIRATIEI. Aparatul respirator,pe langa functia de a asigura schimbarile gazoase necesare intretinerii vietii,au un rol hotarator si in actul vorbirii. In timpul EXPIRATIEI suflul atinge corzile vocale aflate in pozitie fonica si prin subordonarea acesteia se produce sunetul. Deci,studiul miscarilor respiratorii si indepartarea dereglarilor lor ocupa un rol primordial in educarea vorbirii.

EXERCITII DE GIMNASTICA RESPIRATORIE: 1. Din pozitia de drepti, se inspira cand se duc ambele maini inainte si indarat, descriind un cerc in jurul capului si se expira odata cu revenirea capului la pozitia initiala.

2. Din pozitia de drepti, cu mainile lipite de corp, se inspira odata cu indoirea coatelor si apropierea lor la spate si se expira odata cu revenirea la pozitia initiala.

3. O mana se lipeste de spate sub omoplat, iar cealalta se duce dupa cap si se inspira. Se executa odata cu revenirea la pozitia initiala.

4. Cu mainile intinse se prind capetele unui bat si se ridica deasupra capului, inspirand. In expir se revine la pozitia initiala.

5. Batul se prinde la spate cu coatele. La expir batul se strange cu coatele si preseaza spatele, stimuland participarea abdomenului.

Treptat, exercitiile de respiratie se asociaza cu pronuntia sunetelor. Expirul aerului se produce prin pronuntia vocalelor si a consoanelor siflante. Sub aceasta forma se sesizeaza mai usor daca

dislalicul expira uniform sau iroseste unda expiratorie neeconomic. In primul rand, cand intensitatea vocii este uniforma pe tot parcursul fonatiei, pe cand in cel de-al doilea caz se produce o slabire a ei. Dupa exersarea sunetelor se trece la pronuntia de propozitiuni pe un singur expir. Exercitiile se aplica prin repetare, de cinci pana la zece ori. Durata lor variaza la inceputul sedintelor logopedice de la doua minute la cinci minute.

20.Defecte de vorbire organice ┼či func┼úionale

ÔÇťPrincipala tulburare de vorbire cu care ne confrunt─âm este DISLALIA. Dislalia constituie o tulburare de articula┼úie care se manifest─â prin deformarea, substituirea, omiterea sau inversarea anumitor sunete, at├ót ├«n vorbirea spontan─â, c├ót ┼či ├«n cea reproductiv─â. Se ├«nt├ólnesc dislalii fiziologice ┼či dislalii patologice, revenindu-ne sarcina de a ne ocupa mai ales de prima form─â. Deosebirile ├«ntre cele dou─â deficien┼úe se refer─â la cauzele care le-au declan┼čat, la posibilit─â┼úile de ├«nl─âturare. Ea poate s─â afecteze unele sunete izolate, ├«ndeosebi acelea care se pronun┼ú─â mai t├órziu ├«n evolu┼úia copilului, ├«n cazul acesta este vorba de o dislalie simpl─â. Ea poate s─â cuprind─â mai multe sunete sau chiar majoritatea sunetelor, aceasta fiind denumit─â dislalie polimorfa.

Consoanele care prezint─â frecven┼úa cea mai mare ├«n tulbur─ârile de vorbire sunt: s, j, r, g, c, t, s, z. Tipurile de deformare mai des ├«nt├ólnite sunt sigmatismul (finterdental, dental ┼či palatal), parasigmatismul (alterarea sunetelor s, z, ┼č, j, t, c) ┼či rotacismul (mono sau polivibrant). In afar─â de aceste deform─âri, se semnaleaz─â betacismul (b, p), capacismul (c), deltacismul (d, t), fitacismul (f, v), gamacismul (g, h), lambdacismul (l), mutacismul (n, m).

Apari┼úia acestor deficien┼úe se explic─â ├«n cele mai multe cazuri prin particularit─â┼úile de dezvoltare ale aparatului fonator: lipsa de antrenare a musculaturii fonatorii, a mi┼čc─ârilor limbii, buzelor, maxilarelor. Tr─âs─âtura caracteristic─â o constituie pozi┼úia deplasat─â a limbii fa┼úa de locul corect de articulare.

RINOLALIA (nazalizarea sau vorbirea nazonant─â) este inclus─â de unii autori ├«n cadrul tulbur─ârilor dislalice ┼či const─â ├«n alterarea pronun┼úiei datorit─â unor malforma┼úii ale cavit─â┼úii nazale, ale nasofaringelui.

O alt─â categorie de tulbur─âri se refer─â la ritmul vorbirii. ├Änt├ólnit─â deseori ┼či sub numele de LOGONEVROZ─é (nevroz─â a vorbirii sau b├ólb├óial─â), este o tulburare mai grav─â de limbaj, care se manifest─â prin contrac┼úii, perturb─âri spastice de diferite grade ┼či forme ale ritmului de vorbire, care antreneaz─â modific─âri ├«n sfera personalit─â┼úii, ├«ndeosebi ├«n sfera afectivit─â┼úii ┼či a voin┼úeiÔÇŁ3.

Ca ┼či b├ólb├óiala, TAHILALIA se ├«nscrie printre tulbur─ârile de ritm accelerat de vorbire, ea fiind ├«nt├ólnit─â la copiii nervo┼či, tr─âd├ónd un sistem nervos slab, inhibitiv ┼či aten┼úie insuficient dezvoltat─â. ├Äntruc├ót presupune ┼či alte deficien┼úe – g├óndire confuz─â, auz fonematic slab, perturbare general─â a ritmului etc – este recomandabil neap─ârat tratamentul logopedic.

In contrast cu tahilalia, BRADILALIA se caracterizeaz─â printr-o lentoare a vorbirii, care apare astfel mult t─âr─âg─ânat─â, total inestetic─â ┼či inexpresiv─â. Aceast─â tulburare a vorbirii este prezent─â mai ales la copiii cu ├«nt├órziere ├«n dezvoltarea mintal─â ┼či necesit─â de asemenea tratament logopedic.

Alte tulburări de vorbire care se întâlnesc, însă, mai rar sunt: rinolalia (denaturarea vocii); alalia (nedezvoltarea vorbirii).

c─âutare personalizat─â

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day! [wptelegram-ajax-widget username="PlopAndreiCom" width="100%" height="50px"]