Trecerea de la concret la abstract, de la mărimi absolute la mărimi derivate se efectuează prin compararea datelor prin raportare, obţinându-se mărimi relative (indicatori relativi). Altfel spus indicatorul relativ este rezultatul comparării sub formă de raport a doi indicatori statistici şi exprimă printr-un singur număr proporţiile indicatorului raportat faţă de indicatorul luat ca bază de raportare (comparare). Pentru ca operaţia de comparare sub formă de raport să se facă corect şi rezultatul să aibă semnificaţia reală este necesar să se îndeplinească următoarele cerinţe:  

· între termenii comparaţi să existe o legătură obiectivă, o corespondenţă logică;

· termenii să fie pe deplin comparabili ( ca sferă de cuprindere, ca metodologie de calcul sau determinare etc.);

· baza de comparaţie să fie semnificativă, să reprezinte într-adevăr un temei real pentru a măsura şi exprima termenul comparat şi pentru a obţine o informaţie pertinentă şi utilă.

Din punct de vedere statistic, datele pot fi comparate prin diferenţă şi prin raportare.

Raportul a doi indicatori de aceeaşi natură, exprimaţi în aceleaşi unităţi de măsură, este un coeficient statistic. El este o mărime adimensională şi abstractă din punct de vedere statistic, nefiind exprimat în nici un fel de unităţi de măsură concrete economice.

Deşi compararea prin scădere creează posibilităţi limitate de cunoaştere totuşi oferă informaţii utile necesare, arătând cu cât diferă două fenomene aflate în locuri diferite, înregistrate la momente sau perioade diferite, cu cât unul este mai mare (sau mai mic) decât celălalt, cu cât a crescut sau s-a redus etc. Operând cu compararea prin raport, se lărgeşte considerabil sfera de cuprindere. Sub formă de raport se pot compara orice fel de termeni, indiferent de natura lor, de unităţile de măsură în care se exprimă. Dacă termenii comparaţi sunt de natură diferită, şi deci sunt exprimaţi în unităţi de măsură diferite, din raportare rezultă un indicator exprimat în unităţi de măsură compuse, ca de exemplu: locuitori pe km2, timp de muncă consumat pe unitatea de produs etc.

Rezultatul raportului poate fi un număr întreg sau o fracţie. Deseori, pentru a mări expresivitatea rezultatului, el se înmulţeşte cu 100, 1000,10000, adică rezultatul se exprimă în procente, promile, prodecimile etc.

Forma cea mai simplă de exprimare a mărimilor relative este în unităţi sau coeficienţi. În acest caz rezultatul raportului arată câte unităţi din indicatorul raportat revin la o singură unitate a indicatorului bază de raportare.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships