Polemica sovieto-chineză şi impactul acesteia asupra relaţiilor româno-chineze.

In 28 şi 29 martie 1961, la Moscova, reuniunea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Observatori:reprezentanţi din R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam şi R.P. Mongolă. S-a luat hortărârea retragerii forţelor maritime militare sov. din golful Vlora. Evoluţia spre un curs independent al politicii externe a României faţă de Moscova, a fost posibilă numai în contextul manifestării polemicii ideologice sovieto-chineze. Relaţiilor sino-sovietice s-a manifestat pe fondul creşterii influenţei regimului de la Beijing în contextul refuzului sovietic în vederea integrării R.P. Chineze în CAER. Pentru înţelegerea cursului politic al Rom, e necesar o analiză a originii şi evol. confl. sino-sovietic. Momentul de pornire a polemicii ideologice sovieto-chineze l-a constituit Congresul al XX-lea al PCUS, ce s-a desfăşurat la Moscova în perioada 17-24 februarie 1956.

Reacţia Beijingului la deciziile adoptate de Congresul s-a manifestat într-o o manieră proprie. Fără a-i înfrunta deschis pe sovietici, Mao Zedong dorea să le reamintească acestora că perioada în care Kremlinul exercitase dominaţia se încheiase. Moscova a rezolvat criza provocată de destalinizare în Ungaria anului 1956 cu acordul şi sub presiunea liderilor chinezi. Manifestarea din ce în ce mai puternică a polemicii ideologice sovieto-chineze va crea conducerii de la Bucureşti un mediu propice de acţiune în arena relaţiilor internaţionale, fapt ce va conduce în final la elaborarea Declaraţiei din aprilie 1964. Existenţa conflictului sino-sovietic crea un climat favorabil lui Gheorghiu-Dej pentru a-l sfida pe Hruşciov, dar conducătorul român a manifestat grija de a-şi păstra, cel puţin de o manieră oficială, neutralitatea în dispută.

După 1964, Bucureştii luptau pu a dobândi libertate de acţiune în plan internaţ. şi de limitare a puterii hegemonice a alianţei. Rel. econ. cu Occidentul erau în plină dezvoltare, proiectele sov. din cadrul CAER nu afectau România, rel. de priet.cu R.P.Chineză erau favorabile, iar atitudinile critice faţă de politica Uniunii Sovietice se manifestau progresiv.