Nota introductiva:Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945, la incheierea Conferintei Natiunilor Unite pentru Organizatia internationala si a intrat in vigoare la 24 octombrie 1945. Statutul Curtii Internationale de Justitie face parte integranta din Carta. Amendamentele la Articolele 23, 27 si 61 ale Cartei au fost adoptate de Adunarea Generala la 17 decembrie 1963 si au intrat in vigoare la 31 august 1965. Un alt amendament la Articolul 61 a fost adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1971 si a intrat in vigoare la 24 septembrie 1973. Amendamentul la Articolul 109, adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1965, a intrat in vigoare la 12 iunie 1968. Amendamentul la Articolul 23 sporeste de la unsprezece la cincisprezece numarul membrilor Consiliului de Securitate. Amendamentul la Articolul 27 dispune ca hotaririle Consiliului de Securitate in probleme de procedura sa fie luate cu votul afirmativ a noua membri (anterior sapte), iar hotaririle sale asupra oricaror alte chestiuni sa fie luate cu votul afirmativ a noua membri (anterior sapte), cuprinzind si voturile concordante ale celor cinci membri permanenti ai Consiliului. Amendamentul la Articolul 61, care a intrat in vigoare la 31 august 1965, sporeste de la optsprezece la douazeci si sapte numarul membrilor Consiliului Economic si Social. Urmatorul amendament la acest articol, care a intrat in vigoare la 24 septembrie 1973, sporeste de la douazeci si sapte la cincizeci si patru numarul membrilor Consiliului .Amendamentul la Articolul 109, care priveste paragraful 1 al articolului, prevede ca o conferinta generala a Membrilor Natiunilor Unite avind drept scop revizuirea Cartei va putea fi reunita la locul si data care vor fi fixate prin votul a doua treimi din membrii Adunarii Generale si prin votul oricaror noua (anterior sapte) membri ai Consiliului de Securitate.
Paragraful 3 al Articolului 109, potrivit caruia Adunarea Generala trebuia, la cea de a zecea sesiune ordinara, sa examineze chestiunea convocarii unei conferinte de revizuire a Cartei, a fost pastrata in forma sa originala, desi mentioneaza “un vot al oricaror sapte membri ai Consiliului de Securitate”, intrucit Adunarea Generala si Consiliul de Securitate au dat urmare dispozitiei acestui paragraf la cea de a zecea sesiune ordinara a Adunarii Generale, in 1955.
Carta Natiunilor Unite
Noi, Popoarele Natiunilor Unite, hotarite sa izbavim generatiile viitoare ale flagelului razboiului care, de doua ori in cursul unei vieti de om, a provocat omenirii suferinte de nespus, sa ne reafirmam credinta in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea persoanei umane, in egalitatea in drepturi a barbatilor si a femeilor, precum si a natiunilor mari si mici, sa cream conditiile necesare mentinerii justitiei si respectarii obligatiunilor decurgind din tratate si alte izvoare ale dreptului international, sa promovam progresul social si conditii mai bune de trai intr-o mai mare libertate, Si in aceste scopuri sa practicam toleranta si sa traim in pace unul cu celalalt, ca buni vecini,
sa ne unim fortele pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, sa acceptam principii si sa instituim metode care sa garanteze ca forta armata nu va fi folosita decit in interesul comun,
sa folosim institutiile internationale pentru promovarea progresului economic si social al tuturor popoarelor, Am hotarit sa ne unim eforturile pentru infaptuirea acestor obiective
Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentantii lor, reuniti in orasul San Francisco si avind depline puteri, recunoscute ca valabile si date in forma cuvenita, au adoptat prezenta Carta a Natiunilor Unite si infiinteaza prin aceasta o organizatie internationala care se va numi Natiunile Unite.
Capitolul I
Scopuri si Principii
Articolul 1
Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele:
1. sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop: sa ia masuri colective eficace pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii si pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale pacii si sa infaptuiasca, prin mijloace pasnice si in conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o incalcare a pacii;
2. sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele si sa ia oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale;
3. sa realizeze cooperarea internationala in revolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea si incurajarea respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie;
4. sa fie un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri comune.
Articolul 2
in urmarirea scopurilor enuntate in Articolul 1, Organizatia Natiunilor Unite si Membrii sai trebuie sa actioneze in conformitate cu urmatoarele Principii:
1. Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei;
2. Toti Membrii Organizatiei, spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din calitatea lor de Membru, trebuie sa-ti indeplineasca cu buna-credinta oglibatiile asumate potrivit prezentei Carte;
3. Toti Membrii Organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice, in asa fel incit pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie puse in primejdie;
4. Toti Membrii Organizatiei se vor abtine, in relatiile lor internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea ei, fie impotriva integritatii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat, fie in orice alt mod incompativil cu scopurile Natiunilor Unite;
5. Toti Membrii Natiunilor Unite vor da acesteia intreg ajutorul in orice actiune intreprinsa de ea in conformitate cu prevederile prezentei Carte si se vor abtine de a da ajutor vreunui stat impotriva caruia Organizatia intreprinde o actiune preventiva sau de constringere;
6. Organizatia va asigura ca Statele care nu sunt Membre ale Natiunilor Unite sa actioneze in conformitate cu aceste principii, in masura necesara mentinerii pacii si securitatii internationale;
7. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina in chestiuni care apartin esential competentei interne a unui Stat si nici nu va obliga pe Membrii sai sa supuna asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte; acest principiu nu va aduce insa intru nimic atingere aplicarii masurilor de constringere prevazute in Capitolul VII.
Capitolul II
Membri
Articolul 3
Sunt Membri originari ai Organizatiei Natiunilor Unite Statele care, participind la Conferinta Natiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizatia Internationala sau semnind mai inainte Declaratia Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, semneaza prezenta Carta si o ratifica in conformitate cu Articolul 110.
Articolul 4
1. Pot deveni Membri ai Natiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta obligatiile din prezenta Carta si care, dupa aprecierea Organizatiei, sunt capabile si dispuse sa le indeplineasca.
2. Admiterea ca Membru al Natiunilor Unite a oricarui Stat care indeplineste aceste conditii se va face printr-o hotarire a Adunarii Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate.
Articolul 5
Un Membru al Natiunilor Unite impotriva caruia Consiliul de Securitate a intreprins o actiune preventiva sau de constringere poate fi suspendat de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgind din calitatea de Membru. Exercitiul acestor drepturi si privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate.
Articolul 6
Un Membru al Natiunilor Unite care incalca in mod persistent principiile cuprinse in prezenta Carta poate fi exclus din Organizatie de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.
Capitolul III
Organe
Articolul 7
1. Se infiinteaza ca organe principale ale Organizatiei Natiunilor Unite: o Adunare Generala, un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic si Social, un Consiliul de Tutela, o Curte Internationala de Justitie si un Sercetariat.
2. Organele subsidiare care s-ar intrevedea necesare vor putea fi infiintate in conformitate cu prezenta Carta.
Articolul 8
Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participarii, in conditii egale, a barbatilor si femeilor la orice functie din cadrul organelor ei principale si subsidiare.
Capitolul IV
Adunarea Generala
Competenta
Articolul 9
1. Adunarea Generala va fi alcatuita din toti Membrii Natiunilor Unite.
2. Fiecare Membru va avea cel mult cinci reprezentanti in Adunarea Generala.
Functii si puteri
Articolul 10
Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau cauze care intra in cadrul prezentei Carte sau care se refera la puterile si functiile vreunuia din organele prevazute in prezenta Carta si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate in oricare asemenea chestiuni sau cauze.
Articolul 11
1. Adunarea Generala poate examina principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza dezarmarea si reglementarea inarmarilor, si poate face recomandari cu privire la asemenea principii fie Membrilor Organizatiei Natiunilor Unite, fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate.
2. Adunarea Generala poate discuta orice probleme privitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale, care ii vor fi supuse de catre oricare Membru al Natiunilor Unite sau de catre Consiliul de Securitate ori, in conformitate cu Articolul 35, paragraful 2, de catre un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari in privinta oricarei asemenea problemele, fie Statului sau Statelor interesate, fie Consiliului de Securitate, fie Statelor si Consiliului de Securitate. Orice asemenea problema care reclama sa se intreprinda o actiune va fi deferita de Adunarea Generala Consiliului de Securitate inainte sau dupa discutarea ei.
3. Adunarea Generala poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situatiilor care ar putea pune in primejdie pacea si securitatea internationala.
4. Puterile Adunarii Generale, prevazute in acest Articol, nu limiteaza domeniul general de aplicare al Articolului 10.
Articolul 12
1. Cit timp Consiliul de Securitate exercita, in privinta unui diferend sau a unei situatii, functiile care ii sunt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generala nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decit daca Consiliul de Securitate ii cere aceasta.
2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunostinta Adunarii Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale de care se ocupa Consiliul de Securitate; de asemenea, el va instiinta Adunarea Generala, iar daca Adunarea Generala nu este in sesiune, pe Membrii Natiunilor Unite, de indata ce Consiliul de Securitate inceteaza a se mai ocupa de acele probleme.
Articolul 13
1. Adunarea Generala va initia studii si va face recomandari in scopul:
1. de a promova cooperarea internationala in domeniul politic si de a incuraja dezvoltarea progresiva a dreptului international si codificarea lui;
2. de a promova cooperarea internationala in domeniile economic, social, cultural, al invatamintului si sanatatii si de a sprijini infaptuirea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
2. Celelalte raspunderi, functii si puteri ale Adunarii Generale, referitoare la problemele mentionate in paragraful 1 b de mai sus, sunt enuntate in Capitolele IX si X.
Articolul 14
Sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, Adunarea Generala poate recomanda masuri pentru aplanarea pasnica a oricarei situatii, indiferent de origine, pe care o considera de natura a dauna bunastarii generale sau relatiilor prietenesti intre natiuni, inclusiv a situatiilor rezultind dintr-o incalcare a dispozitiilor prezentei Carte, care enunta Scopurile si Principiile Natiunilor Unite.
Articolul 15
1. Adunarea Generala va primi si examina rapoarte anuale si speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seama asupra masurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hotarit sau le-a luat pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Adunarea Generala va primi si examina rapoartele celorlalte organe ale Natiunilor Unite.
Articolul 16
Adunarea Generala va indeplini in privinta sistemului international de tutela functiile care-i sunt atribuite prin Capitolele XII si XIII, inclusiv aprobarea acordurilor de tutela referitoare la teritoriile care nu sunt desemnate drept zone strategice.
Articolul 17
1. Adunarea Generala va examina si aproba bugetul Organizatiei.
2. Cheltuielile Organizatiei sunt suportate de Membri, potrivit repartizarii stabilite de Adunarea Generala.
3. Adunarea Generala va examina si aproba orice acorduri financiare si bugetare incheiate cu institutiile specializate la care se refera Articolul 57 si va examina bugetele administrative ale acestor institutii, spre a le face recomandari.
Votare
Articolul 18
1. Fiecare membru al Adunarii Generale dispune de un vot.
2. Hotaririle Adunarii Generale in probleme importante vor fi adoptate cu majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti si votanti. Vor fi considerate probleme importante: recomandarile cu privire la mentinerea pacii si securitatii internationale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic si Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutela, in conformitate cu paragraful 1 c al Articolului 86, admiterea de noi Membri in Organizatie, suspendarea drepturilor si privilegiilor Membrilor, excluderea de Membri, problemele referitoare la functionarea sistemului de tutela si problemele bugetare.
3. Hotaririle privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra cacora sa se decida cu o majoritate de doua treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.
Articolul 19
Un Membru al Natiunilor Unite care este in intirziere cu plata contributiilor sale financiare catre Organizatie nu va putea participa la vot in Adunarea Generala daca totalul arieratelor egaleaza sau depaseste contributia datorata de el pentru ultimii doi ani impliniti. Adunarea Generala poate totusi permite acestui Membru sa ia parte la vot in cazul in care constata ca neplata se datoreaza unor imprejurari independente de voita lui.
Procedura
Articolul 20
Adunarea Generala se va intruni in sesiuni anuale ordinare si, cind imprejurarile o cer, in sesiune extraordinare. Sesiunile extraordinare vor fi convocate de Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii Membrilor Natiunilor Unite.
Articolul 21
Adunarea Generala va stabili propriile sale reguli de procedura. Ea isi va desemna Presedintele pentru fiecare sesiune.
Articolul 22
Adunarea Generala poate infiinta organele subsidiare pe care le socoteste necesare pentru indeplinirea functiilor sale.
Capitolul V
Consiliul de Securitate
Componenta
Articolul 23
1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri ai Natiunilor Unite. Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii vor fi membri permanenti ai Consiliului de Securitate. Adunarea Generala va alege alti zece membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, tinind seama in primul rind de contributia Membrilor Natiunilor Unite la mentinerea pacii si securitatii internationale si la infaptuirea celorlalte scopuri ale Organizatiei si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.
2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alesi pe o perioada de doi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului de Securitate de la unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adaugati vor fi alesi pe o perioada de un an. Membrii ai caror mandat expira nu vor putea fi realesi imediat.
3. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va avea un reprezentant in Consiliu.
Functii si puteri
Articolul 24
1. Spre a asigura actiunea rapida si eficace a Organizatiei, Membrii sai confera Consiliului de Securitate raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si recunosc ca, indeplinindu-si indatoririle impuse de aceasta raspundere, Consiliul de Securitate actioneaza in numele lor.
2. in indeplinirea acestor indatoriri, Consiliul de Securitate va actiona in conformitate cu Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate Consiliului de Securitate pentru indeplinirea acestor indatoriri sunt definite in Capitolele VI, VII, VIII si XII.
3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunarii Generale rapoarte anuale si, cind va fi necesar, rapoarte speciale.
Articolul 25
Membrii Natiunilor Unite sunt de acord sa accepte si sa execute hotaririle Consiliului de Securitate, in conformitate cu prezenta Carta.
Articolul 26
in scopul de a promova stabilirea si mentinerea pacii si securitatii internationale, fara a folosi pentru inarmari decit un minimum din resursele umane si economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevazut in Articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Natiunilor Unite in vederea stabilirii unui sistem de reglementare a inarmarilor.
Votare
Articolul 27
1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului de Securitate in probleme de procedura vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri.
3. Hotaririle Consiliului de Securitate in toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri, cuprinzind si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti, cu conditia ca, in cazul hotaririlor care se adopta in temeiul Capitolului VI si al Articolului 52, paragraful 3, o parte la un diferend sa se abtina de la votare.
Procedura
Articolul 28
1. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat incit sa-si poata exercita functiile dara intrerupere. in acest scop, fiecare membru al Consiliului de Securitate trebuie sa aiba oricind un reprezentant la Sediul Organizatiei.
2. Consiliul de Securitate va tine sedinte periodice, la care fiecare dintre membri sai poate, daca doreste, sa fie reprezentat de un membru al guvernului sau ori de un alt reprezentant special desemnat.
3. Consiliul de Securitate poate tine sedinte in alte locuri decit Sediul Organizatiei, pe care le socoteste cele mai indicate pentru a-i inlesni lucrarile.
Articolul 29
Consiliul de Securitate poate infiinta organele subsidiare pe care le considera necesare pentru indeplinirea functiilor sale.
Articolul 30
Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
Articolul 31
Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fara drept de vot, la discutarea oricarei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori de cite ori acesta considera ca interesele acelui Membru sunt afectate in mod special.
Articolul 32
Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, daca este parte intr-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat sa participe, fara drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate va determina conditiile pe care le considera juste pentru participarea unui Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite.
Capitolul VI
Revolzarea pasnica a diferendelor
Articolul 33
1. Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve, inainte de toate, prin tratative, ancheta, mediatie, conciliere, arbitraj, pe care judiciara, recurgere la organizatii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pasnice, la alegerea lor.
2. Consiliul de Securitate, cind socoteste necesar, invita partile sa-si rezolve diferendul prin asemenea mijloace.
Articolul 34
Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situatie care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend, in scopul de a stabili daca prelungirea diferendului sau situatiei ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.
Articolul 35
1. Orice Membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend sau situatii de natura celor mentionate in Articolul 34.
2. Un Stat care nu este membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend la care este parte daca accepta in prealabil, in privinta acelui diferend, obligatiile de rezolvare pasnica prevazute in prezenta Carta.
3. Actiunile intreprinse de Adunarea Generala in chestiunile asupra carora i se atrage atentia in temeiul Articolului de fata vor fi supuse dispozitiilor Articolelor 11 si 12.
Articolul 36
1. Consiliul de Securitate poate, in orice stadiu al unui diferend de natura celor mentionate in Articolul 33 ori al unei situatii similare, sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunzatoare.
2. Consiliul de Securitate va lua in considerare orice proceduri de rezolvare a diferendului adoptate de parti.
3. Facind recomandari in temeiul prezentului Articol, Consiliul de Securitate va tine seama si de faptul ca, in regula generala, diferendele de ordin juridic trebuie sa fie supuse de parti Curtii Internationale de Justitie, in conformitate cu dispozitiile Statutului Curtii.
Articolul 37
1. in cazul in care partile la un diferend de natura celor mentionate in Articolul 33 nu reusesc sa-l rezolve prin mijloacele indicate in acel Articol, ele il vor supune Consiliului de Securitate.
2. in cazul in care Consiliul de Securitate socoteste ca prelungirea diferendului ar putea, in fapt, sa puna in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale, el va hotari daca trebuie sa actioneze in temeiul Articolului 36 sau sa recomande conditiile de rezolvare pe care le va considera potrivite.
Articolul 38
Fara a se aduce atingere dispozitiilor Articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, daca toate partile la un diferend cer aceasta, sa faca recomandari partilor in scopul rezolvarii pasnice a diferendului.
Capitolul VII
Actiunea in caz de amenintari impotriva pacii, de incalcari ale pacii si de acte de agresiune
Articolul 39
Consiliul de Securitate va constata existenta unei amenintari impotriva pacii, a unei incalcari a pacii sau a unui act de agresiune si va face recomandari ori va hotari ce masuri vor fi luate, in conformitate cu Articolele 41 si 42, pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.
Articolul 40
Pentru a preintimpina o agravare a situatiei, Consiliul de Securitate poate ca, inainte de a face recomandari sau a hotari asupra masurilor care trebuie luate in conformitate cu Articolul 39, sa invite partile interesate sa se conformeze masurilor provizorii pe care le considera necesare sau de dorit. Asemenea masuri provizorii nu vor prejudicia intru nimic drepturile, pretentiile sau pozitia partilor interesate. Consiliul de Securitate va tine seama in modul cuvenit de neexecutarea acestor masuri provizorii.
Articolul 41
Consiliul de Securitate poate hotari ce masuri, care nu implica folosirea fortei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotaririlor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprinda intreruperea totala sau partiala a relatiilor economice si a comunicatiilor feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si ruperea relatiilor diplomatice.
Articolul 42
in cazul in care Consiliul de Securitate va socoti ca masurile prevazute in Articolul 41 nu ar fi adecvate ori ca s-au dovedit a nu fi adecvate, el poate intreprinde, cu fortele aeriene, navale sau terestre, orice actiune pe care o considera necesara pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale. Aceasta actiune poate cuprinde demonstratii, masuri de blocada si alte operatiuni executate de forte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Natiunilor Unite.
Articolul 43
1. Toti Membrii Natiunilor Unite, spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii internationale, se obliga sa puna la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si in conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si inlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesarepentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Acordul sau acordurile mentionate mai sus vor stabili efectivele si natura acestor forte, gradul lor de pregatire si amplasarea lor generala, precum si natura inlesnirilor si asistentei care urmeaza sa fie acordate.
3. Acordul sau acordurile vor fi negociate cit mai curind posibil, la initiativa Consiliului de Securitate. Ele se vor incheia intre Consiliul de Securitate si Membri ai Organizatiei sau intre Consiliul de Securitate si grupuri de Membri ai Organizatiei si vor fi supuse ratificarii statelor semnatare, in conformitate cu procedura lor constitutionala.
Articolul 44
Atunci cind Consiliul de Securitate a hotarit sa recurga la forta, el trebuie, inainte de a cere unui Membru nereprezentat in Consiliu sa puna la dispozitie forte armate, in executarea obligatiilor asumate de acesta in temeiul Articolului 43, sa invite pe acel Membru ca, daca doreste, sa participe la luarea hotaririlor Consiliului de Securitate privind folosirea contingentelor de forte armate ale acelui Membru.
Articolul 45
Spre a permite Organizatiei sa ia masuri urgente de ordin militar, Membrii Natiunilor Unite vor mentine contingentele nationale forte aeriene imediat utilizabile pentru o actiune combinata de constringere internationala. Efectivele si gradul de pregatire ale acestor contingente, precum si planurile pentru actiunea lor combinata vor fi stabilite de catre Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, in limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, mentionate in Articolul 43.
Articolul 46
Planurile pentru folosirea fortelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major.
Articolul 47
1. Se va infiinta un Comitet de Stat-Major oentru a sfatui si asista Consiliul de Securitate in toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, la folosirea si comanda fortelor puse la dispozitia sa, la reglementarea inarmarilor si la eventuala dezarmare.
2. Comitetul de Stat-Major va fi alcatuit din Sefii Statelor-Majore ale membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate sau din reprezentantii lor. Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este reprezentant permanent in Comitet va fi invitat de catre Comitet sa i se asocieze cind participarea acelui Membru la lucrarile lui este necesara pentru buna indeplinire a indatoririlor Comitetului.
3. Comitetul de Stat-Major va raspunde, sub autoritatea Consiliului de Securitate, de conducerea strategica a oricaror forte armate puse la dispozitia Consiliului de Securitate. Problemele privind comanda unor asemenea forte vor fi reglementate ulterior.
4. Cu autorizatia Consiliului de Securitate si dupa consultarea cu organizatiile regionale corespunzatoare, Comitetul de Stat-Major poate infiinta subcomitete regionale.
Articolul 48
1. Masurile necesare executarii hotaririlor Consiliului de Securitate in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale vor fi luate de toti Membrii Natiunilor Unite sau de unii dintre ei, dupa cum va stabili Consiliul de Securitate.
2. Aceste hotariri vor fie xecutate de Membrii Natiunilor Unite atit direct, cit si prin actiunea lor in cadrul organismelor internationale corespunzatoare din care fac parte.
Articolul 49
Membrii Natiunilor Unite se vor asocia spre a-si acorda reciproc asistenta in executarea masurilor hotarite de Consiliul de Securitate.
Articolul 50
Daca Consiliul de Securitate ia masuri preventive sau de constringere impotriva unui Stat, orice alt Stat, indiferent daca este sau nu Membru al Natiunilor Unite, care intimpina dificultati economice deosebite, ivite ca urmare a executarii acelor masuri, va avea dreptul sa consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor dificultati.
Articolul 51
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atindere dreptului inerent de autoaparare individuala sau colectiva in cazul in care se produce un atac armat impotriva unui Membru al Natiunilor Unite, pini cind Consiliul de Securitate va fi luat masurile necesare pentru mentinerea paciisi securitatii internationale. Masurile luate de Membri in exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunostinta Consiliului de Securitate si nu vor afecta in nici un fel puterea si indatorirea Consiliului de Securitate, in temeiul prezentei Carte, de a intreprinde oricind actiunile pe care le va socoti necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.
Capitolul VIII
Acorduri regionale
Articolul 52
1. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu se opune existentei unor acorduri sau unor organisme regionale destinate a se ocupa cu problemele privind mentinerea pacii si securitatii internationale care sunt susceptibile de actiuni cu caracter regional, cu conditia ca asemenea acorduri sau organisme, precum si activitatea lor, sa fie compatibile cu Scopurile si Principiile Organizatiei.
2. Membrii Natiunilor Unite care incheie asemenea acorduri sau constituie asemenea organisme trebuie sa depuna toate eforturile pentru rezolvarea pasnica a diferendelor locale prin intermediul unor astfel de acorduri sau organisme regionale inainte de a le supune Consiliului de Securitate.
3. Consiliul de Securitate va incuraja dezvoltarea rezolvarii pasnice a diferendelor locale prin intermediul acestor acorduri sau organisme regionale, fie din initiativa Statelor interesate, fie din propria sa initiativa.
4. Articolul de fata nu aduce intru nimic atingere aplicarii Articolelor 34 si 35.
Articolul 53
1. Consiliul de Securitate va folosi, daca este cazul, asemenea acorduri sau organisme regionale pentru aplicarea actiunilor de constringere sub autoritatea sa. Nici o actiune de constringere nu va fi insa intreprinsa, in temeiul acestor acorduri regionale sau de catre organismele regionale, fara autorizatia Consiliului de Securitate; sunt exceptate masurile impotriva oricarui Stat inamic, in sensul definitiei paragrafului 2 din Articolul de fata, prevazute in Articilul 107 sau in acordurile regionale, indreptate impotriva reluarii unei politici agresive de catre un asemenea Stat, pina cind se va putea incredinta Organizatiei, la cererea guvernelor interesate, sarcina de a preintimpina orice noua agresiune din partea unui asemenea Stat.
2. Termenul de “Stat inamic”, asa cum este folosit in paragraful 1 din Articolul de fata, se aplica oricarui Stat care, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost inamicul oricaruia dintre semnatarii prezentei Carte.
Articolul 54
Consiliul de Securitate trebuie sa fie in permanenta deplin informat asupra actiunilor intreprinse sau preconizate in temeiul acordurilor regionale sau de catre organismele regionale in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale.
Capitolul IX
Cooperarea economica si sociala internationala
Articolul 55
in scopul de a crea conditiile de stabilitate si bunastare necesare unor relatii pasnice si prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele insele, Natiunile Unite vor promova:
1. ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a fortei de munca si conditii de progres si dezvoltare economica si sociala;
2. rezolvarea problemelor internationale in domeniile economic, social, al sanatatii si al altor probleme conexe; cooperarea internationala in domeniile culturii si invatamintului;
3. respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
Articolul 56
Toti Membrii se obliga sa intreprinda actiuni in comun si separat, in cooperare cu Organizatia, pentru realizarea scopurilor enuntate in Articolul 55.
Articolul 57
1. Diferitele institutii specializate, infiintate prin acorduri interguvernamentale si avind, potrivit statutelor lor, largi atributii internationale in domeniile economic, social, cultural, al invatamintului, sanatatii si alte domenii conexe, vor fi puse in legatura cu Natiunile Unite in conformitate cu dispozitiile Articolului 63.
2. Institutiile astfel puse in legatura cu Natiunile Unite sunt desemnate mai jos prin expresia “institutii specializate”.
Articolul 58
Organizatia va face recomandari pentru coordonarea programelor si activitatilor institutiilor specializate.
Articolul 59
Organizatia va initia, cind este cazul, tratative intre statele interesate in vederea infiintarii oricaror noi institutii specializate necesare pentru indeplinirea scopurilor enuntate in Articolul 55.
Articolul 60
Raspunderea pentru indeplinirea functiilor Organizatiei, enuntate in Capitolul de fata, va reveni Adunarii Generale si, sub autoritatea Adunarii Generale, Consiliului Economic si Social, care va avea in acest scop puterile stabilite in Capitolul X.
Capitolul X
Consiliul Economic si Social
Componenta
Articolul 61
1. Consiliul Economic si Social va fi alcatuit din cincizeci si patru de Membri ai Natiunilor Unite alesi de Adunarea Generala.
2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, optsprezece membri ai Consiliului Economic si Social vor fi alesi in fiecare an pentru o perioada de trei ani. Un membru al carui mandat expira va putea fi reales imediat.
3. La prima alegere dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului Economic si Social de la douazeci si sapte la cincizeci si patru, pe linga membrii alesi in locul celor noua membri ale caror mandate expira la sfirsitul acelui an, vor fi alesi inca douazeci si sapte de membri. Mandatul a noua dintre acesti douazeci si sapte de membri adaugati va expira dupa un an, iar al altor noua membri dupa doi ani, potrivit dispozitiilor Adunarii Generale.
4. Fiecare membru al Consiliului Economic si Social va avea un reprezennant in Consiliu.
Functii si puteri
Articolul 62
1. Consiliul Economic si Social poate efectua sau initia studii si rapoarte privind probleme internationale in domeniile economic, social, cultural, al invatamintului, al sanatatii si in alte domenii conexe si poate face recomandari in privinta tuturor acestor probleme Adunarii Generale, Membrilor Natiunilor Unite si institutiilor specializate interesate.
2. El poate face recomandari in scopul de a promova respectarea efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti.
3. el poate oregati, spre a fi supuse Adunarii Generale, proiecte de conventii in probleme de competenta sa.
4. el poate convoca, in conformitate cu regulile fixate de Natiunile Unite, conferinte internationale in probleme de competenta sa.
Articolul 63
1. Consiliul Economic si Social poate incheia cu oricare dintre institutiile la care se refera Articolul 57 acorduri stabilind conditiile in care institutia respectiva va fi pusa in legatura cu Natiunile Unite. Aceste acorduri vor fi supuse aprobarii Adunarii Generale.
2. El poate coordona activitatea institutiilor specializate prin consultari cu ele si prin recomandari adresate acestor institutii, precum si prin recomandari adresate Adunarii Generale si Membrilor Natiunilor Unite.
Articolul 64
1. Consiliul Economic si Social poate lua masurile potrivite spre a obtine rapoarte periodice din partea institutiilor specializate. El poate conveni cu Membrii Natiunilor Unite si cu institutiile specializate spre a obtine rapoarte privind masurile luate in executarea propriilor sale recomandari si a recomandarilor Adunarii Generale in probleme de competenta Consiliului.
2. El poate comunica Adunarii Generale observatiile sale asupra acestor raoparte.
Articolul 65
Consiliul Economic si Social poate da informatii Consiliului de Securitate si ii va da asistenta, la cererea acestuia.
Articolul 66
1. Consiliul Economic si Social va indeplini, in executarea recomandarilor Adunarii Generale, functiile care intra in competenta sa.
2. El poate, cu aprobarea Adunarii Generale, sa indeplineasca serviciile pe care i le-ar cere Membri ai Natiunilor Unite sau institutii specializate.
3. El va indeplini celelalte functii specificate in alte parti din prezenta Carta sau care ii pot fi atribuite de Adunarea Generala.
Votare
Articolul 67
1. Fiecare membru al Consiliului Economic si Social dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului Economic si Social se vor adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti si votanti.
Procedura
Articolul 68
Consiliul Economic si Social va infiinta comisii pentru problemele economice si sociale si pentru promovarea drepturilor omului, precum si orice alte comisii necesare pentru indeplinirea functiilor sale.
Articolul 69
Consiliul Economic si Social va invita orice Membru al Natiunilor Unite sa participe, fara drept de vot, la dezbaterile sale asupra oricaror probleme care prezinta un interes special pentru acel Membru.
Articolul 70
Consiliul Economic si Social poate lua masuri pentru participarea, fara drept de vot, a reprezentantilor institutiilor specializate la dezbaterile sale sau ale comisiilor infiintate de el, precum si pentru participarea propriilor sai reprezentanti la dezbaterile institutiilor specializate.
Articolul 71
Consiliul Economic si Social va putea lua orice masuri potrivite pentru consultarea organizatiilor neguvernamentale care se ocupa cu probleme de competenta sa. Aceste masuri se pot aplica unor organizatii internationale si, daca este cazul, unor organizatii nationale, dupa consultare cu Membrul Natiunilor Unite interesat in aceasta.
Articolul 72
1. Consiliul Economic si Social va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
2. Consiliul Economic si Social se va intruni dupa necesitati, potrivit cu regulile sale de procedura, care vor cuprinde dispozitii pentru convocarea Consiliului la cererea majoritatii membrilor sai.
Capitolul XI
Declaratie privind teritoriile care nu se autoguverneaza
Articolul 73
Membrii Natiunilor Unite care au sau care isi asuma raspunderea pentru administrarea unor teritorii ale caror popoare nu au atins inca un grad deplin de autoguvernare recunosc principiul ca interesele locuitorilor acestor teritorii au intiietate. Ei accepta ca o misiune sacra obligatia de a promova la maximum bunastarea locuitorilor acestor teritorii, in cadrul sistemului de pace si securitate internationala stabilit prin prezenta Carta si, in acest scop,:
1. de a asigura, cu respectarea cuvenita a culturii popoarelor in cauza, progresul lor politic, economic, social si in domeniul educatiei, tratamentul lor echitabil si protectia lor impotriva abuzurilor;
2. de a dezvolta capacitatea lor de a se autoguverna, de a tine seama in modul cuvenit de nazuintele politice ale acestor popoare si de a le ajuta in dezvoltarea progresiva a institutiilor lor politice libere, potrivit cu conditiile specifice fiecarui teritoriu si ale poporului sau si cu gradul lor diferit de dezvoltare;
3. de a intari pacea si securitatea internationala;
4. de a promova masuri constructive de dezvoltare, de a incuraja lucrari de cercetare, de a cooperare unul cu altul si, in cazurile potrivite, cu organisme internationale specializate, spre a realiza efectiv scopurile sociale, economice si stiintifice enuntate in prezentul Articol;
5. de a transmite regulat spre informare Secretarului General, sub rezerva limitarilor pe care le-ar putea impune exigente de securitate si considerente de ordin constitutional, informatii statistice si altele de natura tehnica privind conditiile economice, sociale si de invatamint din teritoriile de care raspund, altele decit teritoriile carora li se aplica Capitolele XII si XIII.
Articolul 74
Membrii Natiunilor Unite recunosc, de asemenea, ca politica lor fata de teritoriile carora li se aplica acest Capitol, ca si fata de teritoriile lor metropolitane, trebuie sa se intemeieze pe principiul general al bunei vecinatati in domeniul social, economic si comercial, tinind seama in mod evident de interesele si bunastarea restului lumii.
Capitolul XII
Sistemul international de tutela
Articolul 75
Organizatia Natiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem international de tutela pentru administrarea si supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem, prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate in cele de mai jos prin expresia “teritorii sub tutela”.
Articolul 76
Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutela, in conformitate cu scopurile Natiunilor Unite enuntate in Articolul 1 din prezenta Carta, vor fi urmatoarele:
1. de a intari pacea si securitatea internationala;
2. de a promova progresul politic, economic si social al locuitorilor din teritoriile sub tutela precum si dezvoltarea educatiei lor; de a favoriza, de asemenea, evolutia lor progresiva spre autoguvernare sau independenta, tinind seama de conditiile specifice fiecarui teritoriu si popoarelor sale si de nazuintele liber exprimate ale popoarelor interesate si de dispozitiile care vor putea fi prevazute prin fiecare acord de tutela;
3. de a incuraja respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie, si de a dezvolta sentimentul de interdependenta a popoarelor lumii;
4. de a asigura egalitatea de tratament in domeniile social, economic si comercial tuturor Membrilor Natiunilor Unite si cetatenilor lor, de a asigura, de asemenea, acestora din urma egalitate de tratament in administrarea justitiei, fara a se aduce atingere realizarii obiectivelor mentionate mai sus si sub rezerva dispozitiilor Articolului 80.
Articolul 77
1. Sistemul de tutela se va aplica teritoriilor din categoriile enumerate mai jos si care vor fi supuse acestui sistem prin acorduri de tutela:
1. teritorii in prezent sub mandat;
2. teritorii care pot fi desprinse din statele inamice, ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial;
3. teritorii supuse in mod voluntar acestui sistem de catre statele care raspund de administrarea lor.
2. Printr-un acord ulterior se va stabili care teritorii din categoriile mentionate mai sus vor fi supuse sistemului de tutela si in ce conditii.
Articolul 78
Sistemul de tutela nu se va aplica tarilor care au devenit Membri ai Natiunilor Unite, relatiile dintre ele trebuind sa se intemeieze pe respectarea principiului egalitatii suverane.
Articolul 79
Conditiile sistemului de tutela pentru fiecare teritoriu care urmeaza sa fie supus acestui sistem, precum si orice modificari sau amendamente, vor face obiectul unui acord intre statele direct interesate, inclusiv puterea mandatara in cazul teritoriilor sub mandatul unui Membru al Natiunilor Unite, si vor fi aprobate in conformitate cu prevederile Articolelor 83 si 85.
Articolul 80
1. Cu exceptia celor ce s-ar putea conveni prin acordurile individuale de tutela, incheiate in conformitate cu Articolele 77, 79 si 81, prin care fiecare teritoriu este supus sistemului de tutela, si pina la incheierea unor asemenea acorduri, nici o dispozitie din prezentul Capitol nu trebuie sa fie interpretata ca modificind in vreun fel, direct sau indirect, orice drepturi ale oricaror state sau popoare, ori dispozitiile unor acte internationale in vigoare la care pot fi parti Membri ai Natiunilor Unite.
2. Paragraful 1 din prezentul Articol nu trebuie interpretat ca dind temeiuri pentru intirzierea sau aminarea negocierii si incheierii de acorduri destinate sa supuna sistemului de tutela teritorii sub mandat sau alte teritorii, potrivit prevederilor Articolului 77.
Articolul 81
Acordul de tutela va cuprinde, in fiecare caz, conditiile in care va fi administrat tetiroriul sub tutela si va desemna autoritatea care va exercita administrarea teritoriului sub tutela. O asemenea autoritate, denumita mai jos “autoritate administranta”, poate fi unul sau mai multe state sau insati Organizatia.
Articolul 82
in orice acord de tutela pot fi stabilite una sau mai multe zone strategice, care pot cuprinde o parte sau intreg teritoriul sub tutela caruia i se aplica acordul, fara a se aduce atingere oricarui acord sau oricaror acorduri speciale, incheiate in temeiul Articolului 43.
Articolul 83
1. Toate functiile Natiunilor Unite privind zonele strategice, inclusiv aprobarea dispozitiilor din acordurile de tutela si a modificarii sau amendarii lor, vor fi exercitate de Consiliul de Securitate.
2. Obiectivele fundamentale enuntate in Articolul 76 sunt valabile pentru popoarele din fiecare zona strategica.
3. Consiliul de Securitate, tinind seama de dispozitiile acordurilor de tutela si fara a se aduce atingere exigentelor de securitate, va recurge la sprijinul Consiliului de Tutela pentru indeplinirea functiilor asumate de Natiunile Unite, in cadrul sistemului de tutela, in domeniile politic, economic, social si al invatamintului in zonele strategice.
Articolul 84
Autoritatea administrativa va avea datoria de a veghea ca teritoriul sub tutela sa-si aduca contributia la mentinerea pacii si securitatii internationale. in acest scop, autoritatea administrativa poate folosi contingente de voluntari, inlesnirile si sprijinul teritoriului sub tutela pentru a indeplini obligatiile asumate in aceasta privinta fata de Consiliul de Securitate, precum si pentru apararea locala si mentinerea legalitatii si a ordinii in teritoriul sub tutela.
Articolul 85
1. Functiile Natiunilor Unite privind acordurile de tutela pentru toate zonele care nu sunt desemnate ca zone strategice, inclusiv aprobarea dispozitiilor acordurilor de tutela si a modificarii sau amendarii lor, vor fi exercitate de Adunarea Generala.
2. Consiliul de Tutela, actionind sub autoritatea Adunarii Generale, o va ajuta la indeplinirea acestor functii.
Capitolul XIII
Consiliul de Tutela
Componenta
Articolul 86
1. Consiliul de Tutela se va compune din urmatorii Membri ai Natiunilor Unite:
1. Membrii care administreaza teritorii sub tutela;
2. acei Membri desemnati nominal in Articolul 23 care nu administreaza teritorii sub tutela;
3. atitia alti Membri alesi de Adunarea Generala pe o perioada de trei ani, citi vor fi necesari pentru ca numarul total al membrilor Consiliului de Tutela sa fie egal reprtizat intre Membrii Natiunilor Unite care administreaza si cei care nu administreaza teritorii sub tutela.
2. Fiecare membru al Consiliului de Tutela va desemna o persoana cu o calificare speciala care sa-l reprezinte in Consiliu.
Functii si puteri
Articolul 87
Adunarea Generala si, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, in indeplinirea functiilor lor:
1. sa examineze rapoartele supuse de autoritatea administranta;
2. sa primeasca petitii si sa le examineze, in consultare cu autoritatea administranta;
3. sa organizeze vizite periodice in teritoriile respective sub tutela, la date fixate de acord cu autoritatea administranta, si
4. sa intreprinda aceste actiuni si altele in conformitate cu dispozitiile acordurilor de tutela.
Articolul 88
Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresul locuitorilor din fiecare teritoriu sub tutela in domeniile politic, economic, social si al educatiei; autoritatea administranta a fiecarui teritoriu sub tutela care intra in competenta Adunarii Generale va inainta acesteia un raport anual pe baza chestionarului mentionat.
Articolul 89
1. Fiecare membru al Consiliului de Tutela dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului de Tutela vor fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.
Procedura
Articolul 90
1. Consiliul de Tutela va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
2. Consiliul de Tutela se va intruni dupa necesitati, potrivit cu regulile sale de procedura care vor prevedea convocarea Consiliului la cererea majoritatii membrilor sai.
Articolul 91
Consiliul de Tutela va recurge, cind este cazul, la asistenta Consiliului Economic si Social si a institutiilor specializate in problemele care intra in respectivele lor competente.
Capitolul XIV
Curtea Internationala de Justitie
Articolul 92
Curtea Internationala de Justitie va fi organul judiciar principal al Natiunilor Unite. Ea va functiona in conformitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe baza statutului Curtii Permanente de Justitie Internationala, si face parte integranta din prezenta Carta.
Articolul 93
1. Toti Membrii Natiunilor Unite sunt ipso facto parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie.
2. Un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite poate deveni parte la statutul Curtii Internationale de Justitie in conditii care urmeaza a fi determinate, pentru fiecare caz in parte, de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.
Articolul 94
1. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se obliga sa se conformeze hotaririi Curtii Internationale de Justitie in orice cauza la care este parte.
2. Daca oricare dintre partile la o cauza nu va executa obligatiile ce-i revin in temeiul unei hotariri a Curii, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de Securitate care poate, in caz ca socoteste necesar, sa faca recomandari sau sa hotarasca masurile de luat pentru aducerea la indeplinire a hotaririi.
Articolul 95
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va impiedica pe Membrii Natiunilor Unite sa incredinteze revolvarea diferendelor lor altor tribunale, in temeiul unor acorduri deja in vigoare sau care ar putea fi incheiate in viitor.
Articolul 96
1. Adunarea Generala sau Consiliul de Securitate pot cere Curtii Internationale de Justitie un aviz consultativ in orice problema juridica.
2. Alte organe ale Natiunilor Unite si institutiilor specializate, carora Adunarea Generala le poate da oricind o autorizatie in acest scop, au, de asemenea, dreptul de a cere avize consultative Curtii in problemele juridice care se ivesc in sfera lor de activitate.
Capitolul XV
Secretariatul
Articolul 97
Secretariatul va cuprinde un Secretar General si personalukl de care Organizatia va avea nevoie. Secretarul General va fi numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate. El va fi cel mai inalt functionar administrativ al Organizatiei.
Articolul 98
Secretarul General va actiona in aceasta calitate la toate sedintele Adunarii Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si Social si ale Consiliului de Tutela. El va indeplini orice alte functii ce-i sunt incredintate de aceste organe. Secretarul General va prezenta Adunarii Generale un raport anual asupra activitatii Organizatiei.
Articolul 99
Secretarul General poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme care, dupa parerea sa, ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.
Articolul 100
1. in indeplinirea indatoririlor sale, Secretarul General si personalul nu vor solicita si nici nu vor primi instructiuni de la vreun guvern sau de la vreo autoritate exterioara Organizatiei. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu situatia lor de functionari internationali, raspunzatori numai fata de Organizatie.
2. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se obliga sa respecte caracterul exclusic international al functiilor Secretarului General si ale personalului si sa nu caute sa-i influenteze in executarea sarcinilor.
Articolul 101
1. Personalul va fi numit de Secretarul General, potrivit regulilor stabilite de Adunarea Generala.
2. Un personal corespunzator va fi afectat in mod permanent Consiliului Economic si Social, Consiliului de Tutela si, daca este cazul, altor organe ale Natiunilor Unite. Acest personal va face parte din Secretariat.
3. Considerentul precumpanitor in recrutarea si stabilirea conditiilor de serviciu ale personalului trebuie sa fie necesitatea de a se asigura Organizatiei serviciile unui personal care sa posede cele mai inalte calitati de munca, de competenta si de integritate. Se va tine seama in modul cuvenit de importanta recrutarii personalului pe cea mai larga baza geografica posibila.
Capitolul XVI
Dispozitii diverse
Articolul 102
1. Orice tratat sau acord international incheiat de orice Membru al Natiunilor Unite, dupa intrarea in vigoare a prezentei Carte, va fi cit mai curind posibil inregistrat la Secretariat si publicat de acesta.
2. Nici o parte la un tratat sau acord international care nu a fost inregistrat in conformitate cu dispozitiile paragrafului 1 din prezentul Articol nu va putea invoca acel tratat sau acord in fata vreunui organ al Natiunilor Unite.
Articolul 103
in caz de conflict intre obligatiile Membrilor Natiunilor Unite decurgind din prezenta Carta si obligatiile lor decurgind din orice alt acord international vor prevala obligatiile decurgind din prezenta Carta.
Articolul 104
Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecaruia dintre Membrii sai de capacitatea juridica necesara pentru indeplinirea functiilor si realizarea scopurilor sale.
Articolul 105
1. Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecaruia dintre Membrii sai de privilegiile si imunitatile necesare pentru realizarea scopurilor sale.
2. Reprezentantii Membrilor Natiunilor Unite si functionarii Organizatiei se vor bucura, de asemenea, de privilegiile si imunitatile necesare pentru indeplinirea, in mod cu totul independent, a functiilor lor legate de Organizatie.
3. Adunarea Generala poate face recomandari in scopul de a stabili detaliile aplicarii paragrafelor 1 si 2 din acest Articol sau poate propune Membrilor Natiunilor Unite conventii in acest scop.
Capitolul XVII
Dispozitii tranzitorii de securitate
Articolul 106
Pina la intrarea in vigoare a acordurilor speciale mentionate in Articolul 43 care, dupa parerea Consiliului de Securitate, ii vor permite sa inceapa a-si asuma raspunderile ce ii incumba potrivit Articolului 42, partile la Declaratia celor Patru Natiuni semnata la Moscova la 30 octombrie 1943 si Franta se vor consulta intre ele si, la nevoie, cu alti Membri ai Natiunilor Unite, in conformitate cu dispozitiile paragrafului 5 din acea Declaratie, spre a intreprinde, in numele Organizatiei, orice actiuni comune care ar putea fi necesare oentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
Articolul 107
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va afecta sau interzice, fata de un Sdtat care in cursul celui de-al doilea razboi mondial a fost inamicul vreunuia dintre semnatarii prezentei Carte, o actiune intreprinsa sau autorizata, ca urmare a acestui razboi, de catre guvernele care poarta raspunderea acestei actiuni.
Capitolul XVIII
Amendamente
Articolul 108
Amendamentele la prezenta Carta vor intra in vigoare pentru toti Membrii Natiunilor Unite cind vor fi fost adoptate cu o majoritate de doua treimi din membrii Adunarii Generale si ratificate, in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de doua treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate.
Articolul 109
1. O Conferinta Generala a Membrilor Natiunilor Unite cu scopul revizuirii prezentei Carte va putea fi tinuta la data si la locul care vor fi stabilite cu votul unei majoritati de doua treimi din membrii Adunarii Generale si cu voturile oricaror noua membri ai Consiliului de Securitate. Fiecare Membru al Organizatiei va dispune la conferinta de un vot.
2. Orice modificare a prezentei Carte, recomandata de conferinta prin votul majoritatii de doua treimi, va intra in vigoare la ratificarea ei, in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de catre doua treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate.
3. Daca o asemenea conferinta nu va fi fost tinuta pina la cea de-a zecea sesiune anuala a Adunarii Generale urmatoare intrarii in vigoare a prezentei Carte, propunerea de a se convoca o asemenea conferinta va fi inscrisa pe ordinea de zi a acelei sesiuni a Adunarii Generale, iar conferinta se va reuni daca aceasta se va decide prin votul majoritatii membrilor Adunarii Generale si cu voturile oricaror sapte membri ai Consiliului de Securitate.
Capitolul XIX
Ratificare si semnare
Articolul 110
1. Prezenta Carta va fi ratificata de sttaele semnatare in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala.
2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Guvernnului Statelor Unite ale Americii, care va notifica fiecare depunere tuturor Statelor semnatare, precum si Secretariatului General al Organizatiei, dupa ce acesta va fi fost numit.
3. Prezenta Carta va intra in vigoare dupa depunerea instrumentelor de ratificare de catre Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii si de catre majoritatea celorlalte state semnatare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va intocmi apoi un proces-verbal privind depunerea instrumentelor de ratificare, pe care il va trimite in copie tuturor statelor semnatare.
4. Statele semnatare ale prezentei Carte, care o ratifica dupa intrarea ei in vigoare, vor deveni Membri originari ai Natiunilor Unite la data depunerii instrumentelor de ratificare respective.
Articolul 111
Prezenta Carta, ale carei texte in limbile chineza, franceza, rusa, engleza si diviola sunt in mod egal autentice, va fi depusa in arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii. Acest Guvern va trimite copii certificate in modul cuvenit Guvernelor celorlalte state semnatare. DREPT CARE reprezentantii Guvernelor Natiunilor Unite au semnat prezenta Carta, iNTOCMITA in orasul San Francisco, la douazeci si sase iunie una mie noua sute patruzeci si cinci.
căutare personalizată
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
