Pacea de la Amiens, care i-a permis lui Napoleon să-şi consolideze puterile dictatoriale, nu a ţinut mult.Ambiţia lui N.+dorinţa Angliei să rămână stăpâna indisputabilă a mărilor a readus ostilităţile destul d repede.Pacea întărise forţele economiei fr., iar comeţul extern în special consolidase dominaţia sa p continent. Aceasta a adus dezamăgire Angl., care realiza că războiul economic continua: ei respingeau o pace ce nu le aducea profit. Politica colonială a lui N. alarma britanicii şi mai mult. Acesta plănuia să-şi restabilească încă o sursă d bogăţii pt FR, prin recucerirea Antilelor. Războiul s-a încheiat în 1803. Rezultatul: N. şi-a reasigurat domnia personală. Prin ruperea legăturilor cu M.Brit., prestigiul său nu era limitat. Încoronarea k împărat d către papă voia să spună lumii că N. domneşte cu drept divin. A III-a coaliţie anti-fr. Fu învinsă prin campania d la Ulm & Austerlitz, în 1805. Între timp, Anglia preluase puterea asupra mărilor învingând flota fr. la Trafalgar. Tratatul d la Pressburg îi permitea lui N. să organizeze Confederaţia Rinului: sfântul imperiu roman d naţiune germană dispăruse. Atunci când s-a organizat a 4a coaliţie, N. a respins-o în 2 campanii. Timp d 2 zile 2 armate prusiene au fost anihilate în 2 victorii simultane la 14 oct 1806 – Auerstadt. La Berlin, N. a declarat blocada continentală împotriva bunurilor engleze. După victoria asupra ruşilor la Friedland (1807), N. face alianţă cu ţarul Alex II – Tilsit. În 1809, s-a respins cea dea-a 5a coaliţie anti-napoleoniană. Pierderea din Rusia nu l-a descurajat, dar cea de-a 6 coaliţie i-a adus pierderi la Leipzig – începutul sfârşitului.