Revoluţia franceză din 1830.

Revoluţia franceză din 1830. a durat trei zile 27, 28 şi 29 iulie 1830, în urma căreia, în locul celei de-a doua Restauraţii, a urmat Monarhia din Iulie. Cauza principală a fost nemulţumirea populaţiei faţă de ordonanţele Regelui Carol X cu privire la reducerea libertatilor si drepturilor cetatenesti, printre care si suspendarea libertatii presei. Din cauza opoziţiei liberale crescânde, Carol al X-lea încearcă să impună o serie de măsuri conservatoare. Acest lucru, coroborat cu înrăutăţirea situaţiei sociale cauzata de Revoluţia industrială, a dus la izbucnirea unor mişcări de protest cunoscute sub numele de revoluţia din 1830 sau cele trei zile glorioase, între 27 şi 29 iulie 1830. Pe 27 iulie cele mai importante ziare au condamnat ordonanţele din 25 iulie, iar mai mulţi lideri politici s-au întrunit de urgenţă. De asemenea, grupuri organizate au intrat în conflict cu poliţia şi Jandarmeria. A doua zi întreg Parisul era împânzit de barica şi peste 10.000 de insurgenţi mergeau pe străzile capitalei cântând La Marseillaise. Liberalii au operat negocieri pentru a anula ordonanţele anterioare. Pe 29 iulie, insurecţia a triumfat, forţele armate regale fiind înfrânte. Câteva regimente au trecut de partea revoltaţilor, în aceste condiţii Regele fiind nevoit să semneze abdicarea. moştenitorul tronului, Ludovic-Antoine, Duce de Angoulême abdică şi el iar tronul îi revine lui Henric, conte de Chambord, nepotul lui Carol al X-lea. Acesta nu este acceptat ca rege sub titul de Henric al V-lea de către parlamentul dominat de liberali. În urma unei perioade de ezitare şi disensiuni între republicani şi liberalii monarhişti, Ludovic-Filip este numit rege, ceea ce reprezintă începutul perioadei cunoscută sub numele de Monarhia din Iulie. Revoluţia din iulie 1830 este considerată a fi impulsul pentru începerea primăverii popoarelor din 1848. Totodată, aceasta a avut un efect important asupra Belgiei, acolo începându-se de asemenea o insurecţie. Comunitatea internaţională nu a reacţionat negativ la evenimentele din Franţa, recunoscând fără probleme noua administraţie de la Paris.