Regimul juridic al gospodăriei cinegetice.

Conform Regulamentului gospodăriei cinegetice, gospodăria cinegetică este una din ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sînt protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.
Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova este constituit din totalitatea animalelor de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri de vînătoare.
În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sînt întreţinute în captivitate. (art. 4 RGC)
Terenuri de vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar, silvic şi al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate în condiţii de libertate. Acestea sînt unităţi economice ale gospodăriei cinegetice.
Terenurile de vînătoare se divizează în:
a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice;
b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă al statului.
Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiile ştiinţifice, peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.

Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică. (art. 6 RGC)

Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scop reproducerea şi sporirea efectivului de animale, sporirea productivităţii terenurilor de vînătoare, efectuarea măsurilor de pază şi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului în terenurile atribuite. (art. 10 RGC)
Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice pe terenurile silvice de vînătoare atribuite se efectuează în baza contractului de arendă a terenurilor silvice de vînătoare încheiat între autoritatea silvică centrală şi beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite către fondurile cinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale şi beneficiari, pe un termen de nu mai puţin de 10 ani, de comun acord cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. (art. 11 RGC)
Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arendă înainte de termen.

Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şi folosinţă se află terenuri funciare, alte terenuri, pot păzi, în caz de necesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Construcţiile, instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu pot servi la capturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. (art. 14 RGC)
Organizaţiile care proiectează şi efectuează pe teritoriul republicii lucrări hidroameliorative, alte lucrări, ce afectează starea terenurilor de vînătoare şi condiţiile de viaţă a animalelor, sînt obligate să prevadă, la proiectarea şi efectuarea acestor lucrări, instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şi măsuri care ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrarea habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.
Beneficiarii de terenuri sînt obligaţi să ia în considerare interesele gospodăriei cinegetice în procesul de efectuare a lucrărilor agricole şi silvice. (art. 15 RGC)
În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri, păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligaţiuni privind protecţia animalelor şi habitatului lor.

6.2. Modul de acordare a drepturilor de vânătoare şi gestionare a gospodăriei cinegetice.
Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării, dacă aceasta a atins vîrsta de 18 ani, este membru al unei societăţi de vînători, a susţinut probele minimumului vînătoresc, a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă, a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească.
Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nu domiciliază permanent în republică. (art. 18 RGC)
Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor se reglează în dependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu mai puţin de 200 ha la un vînător.
Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător, aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, permisul (foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate, eliberată de autoritatea silvică centrală.
În carnetul de vînător este necesar să fie indicate consemnările privind susţinerea probelor minimumului vînătoresc, achitarea cotizaţiilor de membru şi taxei vînătoreşti pentru anul în curs, îndeplinirea minimumului de participări obligatorii prin muncă precum şi înregistrarea armei de foc de vînătoare. În caz de lipsă a cel puţin unuia din consemnări carnetul de vînător este considerat nevalabil.
Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de foc de vînătoare şi muniţiilor aferente se efectuează în conformitate cu Legea privind controlul asupra armelor individuale.

Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor:
a) care nu au vîrsta de 18 ani;
b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare;
c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare;
d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiuni premeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor de foc, a substanţelor explozive sau toxice, pentru braconaj;
e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cu antrenarea obligatorie la muncă, pentru comiterea infracţiunilor premeditate;
f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatorie la muncă;
g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosire ilegală a armei. (art. 25 RGC)

6.3. Regulile, termenele şi metodele de vânătoare.
Vînătoare – depistarea în scopul dobîndirii, urmărirea şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiţii naturale.
Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal. (art. 26 RGC)
Se egalează cu vînătoarea aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare, inclusiv pe căile de acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gata pentru aplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări de vînătoare (şoimi) sau cu producţie de vînat.

Pe teritoriul Republicii Moldova este permisă:
– vînătoarea sportivă,
– vînătoarea de amatori,
– vînătoarea în scopul stabilirii, reglementării efectivului de animale şi selecţiei lor,
– vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, estetice,
– vînătoarea pentru trofee.

Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale în comun cu autoritatea silvică centrală, după stabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.
Dreptul de vînătoare se acordă de către Ministerul Ecologiei de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vînătoare.
Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează în limita densităţii optimale a populaţiilor speciilor respective, astfel ca potenţialul lor biotic să asigure autoreproducerea adecvată neafectînd ecosistemele silvic şi agricol.
Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînat trebuie efectuate prin metode care exclud vătămarea altor specii de animale şi asigură conservarea habitatului lor.

Conform art.33 RGC, pe teritoriul Republicii Moldova sînt stabilite următoarele termene de vînătoare:
 la m a m i f e r e :
– cerbi, elani şi mifloni . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie
– căpriori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 15 mai pînă la 15 octombrie
– căprioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie
– mistreţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 august pînă la 31 decembrie
– iepuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 noiembrie pînă la 31 decembrie
– vulpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 15 septembrie pînă la 1 martie
 la p ă s ă r i :
– porumbei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la 1 august pînă la 1 octombrie
– gîşte, raţe, lişiţe, găinuşe de baltă . . . . . . . de la 15 august pînă la 31 decembrie
– fazani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de la 1 octombrie pînă la 31 decembrie.
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, de comun acord cu autoritatea silvică centrală pentru silvicultură şi cu beneficiarii, are dreptul de a prelungi sau de a reduce termenele şi limitele de recoltare a vînatului sau de a interzice vînatul unor specii de animale.

6.4. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj):
a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fără autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor;
c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor şi imobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, în modul stabilit de actele normative corespunzătoare, precum şi pentru imobilizarea animalelor în scop de repopulare;
d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelor considerate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor, amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de zbor); împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinii; vînătorea din mijloace de transport, în cerc, la pîndă; vînătoarea păsărilor de baltă din şalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă;
e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi în carnetul de vînător şi cu păsări de vînătoare;
f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii inundaţii, hămesite, la trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadă adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şi cu făt;
g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor (ondatrelor) şi ale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alte acţiuni care împiedică reproducerea animalelor şi păsărilor folositoare;
h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier de stat fără reprezentantul Serviciului silvic de stat. (art. 35 RGC)

6.5. Se interzice:
a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriul republicii;
b) orice vînătoare, cu excepţia reglementării efectivului de animale şi păsări în rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, zone de agrement precum şi în raza de 2 km a periferiilor municipiilor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localităţi, împuşcarea păsărilor de pe stîlpi şi de pe firele de comunicaţii şi electrice;
c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor specii de animale: muflon, cerb lopătar, cerb nobil, bursuc, vidră, jder, hermelină, nevăstuică, nurcă, bizam (ondatră), veveriţă, pisică sălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă, pescăruş, ţigănuşă, lopătar, cocor, lebede de toate speciile, barză, gîscă cu piept roşu, fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsările răpitoare, toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate sub ocrotirea statului sau incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, prevăzute în anexa nr. 3 şi nr. 4 din LRA;
d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o oră mai tîrziu de asfinţitul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sau neclară (în desiş, pe timp de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau foşnet, tragerea în desişuri mai jos de statura unui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragerea în pasărea care stă pe loc sau pluteşte sau în iepurile care stă pe loc. /Reglarea armelor de vînătoare se efectuează în tiruri, pe cîmpuri de tragere, standuri special amenajate, iar în cazul lipsei acestora – în cariere, în locuri virane în afara localităţilor, cu respectarea măsurilor de securitate/;
e) prinderea, cumpărarea şi comerţul particular cu păsări şi animale de orice specie şi vîrstă, întreţinerea în captivitate, precum şi exportul lor. /Cu titlu de excepţie se permite întreţinerea temporară (cel mult 20 de zile) pe teritoriul clinicilor veterinare sau în condiţii de clasă a animalelor traumate sau extrem de istovite, cu permisiunea organului de stat pentru supravegherea cinegetică. În celelalte cazuri contravenienţii repară pagubele cauzate fondului cinegetic, indiferent de starea fizică a animalului la momentul prinderii, de faptul cît timp a fost întreţinut acesta în condiţii casnice, de faptul dacă după întreţinere a fost lăsat la libertate sau transmis altei personae/;
f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci, vată etc.), lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunţuri, firmelor, semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelor de protecţie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor construcţii de menire vînătorească, de biotehnică (troace, sărării, adăpătoare, turle etc.) şi construcţii mici arhitecturale;
g) aflarea în terenuri de vînătoare cu orice cîini fără zgardă, precum şi neînregistraţi în carnetul de vînător, indiferent de scopul aflării, folosirea cîinilor la păscutul animalelor domestice peste limitele normelor stabilite (1 cîine la 150 de capete de vite). /Posesorii de cîini care au cauzat pagube fondului cinegetic sînt traşi la răspundere ca pentru braconaj şi repară pagubele în modul şi cuantumurile prevăzute de prezentul regulament/;
h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii,precum şi păstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la care ar avea acces copiii şi alte persoane;
i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitive pentru sperierea animalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole;
j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia cîmpului spre centru;
k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei, paielor, cioclejilor etc.;
l) păstrarea negligentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelor ce prezintă pericol pentru viaţa animalelor;
m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate;
n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată, precum şi cu arma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cînd armele se folosesc la paza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilor hoinari.

6.6. Se permite:
a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare special acordate în acest scop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi, precum şi vînarea în perioada de vînătoare cu cîini de rase corespunzătoare;
b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor, precum şi a cîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de 200 m şi mai departe de periferia localităţilor, conform deciziei autorităţilor administraţiei publice locale, cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetică.

6.7. Vînătoarea cu cîini.
Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare de rasă dresaţi special, care sînt înregistraţi anual la societatea de vînători, cu indicarea rasei, sexsului, vîrstei şi numelui. (art. 38 RGC)
Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor de apă şi penatelor, animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul întregii perioade de vînătoare, fixată pentru specia dată.
Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică, sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare, fapt despre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.
Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul, în decurs de 15 zile, să-şi ia cîinele după recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere.
Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia, cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut, iar dacă aceasta se dezice de el, cîinele trece în fondul societăţii de vînători.
Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precum şi în rezervaţiile ştiinţifice şi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

6.8. Folosirea animalelor în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.
Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice în termenele şi locurile interzise pentru vînătoare sau a animalelor dobîndirea cărora este limitată, precum şi întreţinerea acestora în captivitate pentru scopurile menţionate se permite numai în cazuri excepţionale cu autorizaţia Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în acord cu autoritatea silvică centrală. (art. 75 RGC)
Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altă natură se foloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau se predă în reţeaua de comerţ, iar pieile acestor animale şi blănurile animalelor sălbatice cu blană scumpă, dobîndite în acelaşi scop, în cazul în care nu sînt folosite pentru muzee sau alte necesităţi sociale, urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare. (art. 77 RGC)
Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelor în perioada de reproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) în apropierea cuiburilor, vizuinilor, bîrlogurilor etc., precum şi în locurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice este interzisă demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzişuri sau adăposturi ale animalelor, precum şi urmărirea puilor de animale sau despărţirea lor de mamă.