Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor cuprinde:
a) proprietatea, folosirea şi dispunerea de fondul apelor;
b) stabilirea modului de folosire a apelor, protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării, prevenirea şi lichidarea efectului distructiv al apelor;
c) planificarea măsurilor privind folosirea şi protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectului lor distructiv;
d) aprobarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor, a balanţelor de gospodărire a apelor;
e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor;
f) reglementarea altor chestiuni ce vizează relaţiile din domeniul apelor.
Folosirea obiectivelor acvatice şi dispunerea de acestea, dacă ating interesele altor state, se realizează în baza acordurilor interstatale. (art.3 CA)

Folosinţa apei.
Apa ca resursă naturală este proprietate publică exclusivă şi poate fi atribuită doar în folosinţă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. (art.18 CA)
Poate fi beneficiar de folosinţă a apei orice persoană juridică şi fizică, indiferent de forma de proprietate. (art.15 CA)
Se atribuie în folosinţă obiectivele acvatice naturale şi artificiale de pe teritoriul Republicii Moldova. (art.16 CA)
În scopul asigurării securităţii statului, ocrotirii sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor istorico-culturale, folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitată, interzisă parţial sau total.

Folosinţa apei se clasifică în funcţie de:
a) scopul folosirii apei;
b) parametrii obiectivelor acvatice;
c) condiţiile tehnice de folosire a apei;
d) condiţiile de atribuire în folosinţa a obiectivelor acvatice;
e) caracterul folosirii apei;
f) metodele de folosire a obiectivelor acvatice;
g) acţiunea folosirii apei asupra obiectivelor acvatice.

În funcţie de destinaţie, distingem folosinţă a apei:
– pentru satisfacerea necesităţii de apă potabilă şi menajeră a populaţiei,
– în scopuri curative, de asanare,
– pentru satisfacerea necesităţilor agricole,
– pentru satisfacerea necesităţilor industriale, hidroenergetice,
– pentru satisfacerea necesităţilor de transport,
– pentru satisfacerea necesităţilor piscicole,
– pentru deversarea apelor reziduale,
– şi altor necesităţi de stat, publice, sociale.
Obiectivele acvatice pot fi atribuite în folosinţa pentru unul sau cîteva scopuri.

În funcţie de condiţiile tehnice de folosire a apei, se distinge:
– folosinţa generală a apei, realizată fără aplicarea unor instalaţii şi/sau dizpozitive tehnice, care afectează starea apelor,
– folosinţa specială a apei, realizată cu aplicarea unor atare instalaţii şi/sau dispozitive tehnice.
Lista tipurilor folosinţei speciale a apei se reglementează de standardele de stat corespunzătoare.
Folosinţa generală a apei se realizează fără autorizaţie, dar impune respectarea necondiţionată a cerinţelor autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţilor pentru protecţia rezervelor piscicole, instanţelor ce reglementează navigaţia, precum şi a regulilor privind ocrotirea pe apă a vieţii oamenilor, folosirea raţională şi protecţia apelor.
Folosinţa specială a apei se realizează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, în coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţile pentru hidrogeoligie, autorităţile pentru supraveghere sanitară de stat, autorităţile pentru protecţia rezervelor piscicole, precum şi cu alte organe interesate.

În funcţie de caracterul folosirii apei, distingem:
 folosinţă comună,
 folosinţă separată.
În folosinţa separată, integrală sau parţială, se află obiectivele acvatice (sau unele părţi ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosinţă a apei în baza hotărîrii autorităţii administraţiei publice centrale, şi anume:
– obiectivele acvatice proprietate publică a statului se atribuie în folosinţă separată de către Guvern, la propunerea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, coordonată cu autoritatea administraţiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor şi cu autoritatea administraţiei publice centrale pentru supravegherea minieră în cazul folosirii apelor subterane.
– obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se atribuie în folosinţă separată de către autoritatea administraţiei publice locale, de comun acord cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturaale şi cu autoritatea administraţiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor.
Dreptul beneficiar la folosinţa separată a obiectivului acvatic (sau a unei părţi a acestuia) se autentifică prin titlul de stat de folosinţă separată a apei, eliberat de autoritatea administraţiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor.
În folosinţă comună se află obiectivele acvatice (sau unele părţi ale acestora) care nu sînt atrubuite în folosinţă separată.
Persoanele juridice şi fizice, cărora li s-au atribuit obiectivele acvatice în folosinţă separată sînt considerate beneficiari primari de folosinţă a apei.
Persoanele juridice şi fizice, cărora li s-au atribuit obiectivele acvatice în folosinţă comună sînt considerate beneficiari secundari de folosinţă a apei.

În dependenţă de termenele de folosinţă a apei, distingem:
• Obiective acvatice atribuite în folosinţă permanentă (pe o perioadă nelimitată) – folosinţă acordată fără specificarea unui termen dinainte stabilit.
• Obiective acvatice atribuite în folosinţă temporară (pe o perioadă limitată) – folosinţă acordată cu specificarea unui termen dinainte stabilit.
Folosinţa temporară poate fi:
o de scurtă durată – pînă la trei ani,
o de lungă durată – de la trei pînă la douăzeci şi cinci de ani.
Termenul de folosinţă temporară a apei începe să curgă din ziua adoptării hotărîrii cu privire la atribuirea obiectului acvatic în folosină separată sau din ziua primirii autorizaţiei de folosinţă specială a apei, cu excepţia cazurilor cînd în decizia, hotărîrea sau autorizaţia în cauză nu este indicat un alt termen.
În caz de necesitate, termenele de folosinţă a apei pot fi prelungite pe o perioadă, care nu va depăşi respectiv termenele de folosinţă temporară de scurtă durată sau de lungă durată.
Folosinţă generală a apei nu este limitată. (art.31, 32 CA)

Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de folosinţă a apei.
Conform art.33 CA, beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul să folosească obiectivele acvatice numai în scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite.

În conformitate cu destinaţia specială a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul:
a) să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară;
b) să exploateze obiectivele acvatice pentru necesităţile agriculturii industriei, hidroenergeticii, transportului, gospodăriei piscicole şi vînătoreşti;
c) să folosească obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;
d) să edifice construcţii şi instalaţii pentru gospodărirea apelor, să efectueze reconstrucţia şi lichidarea lor;
e) să folosească obiectivele acvatice pentru agrement, desfăşurarea acţiunilor sportive şi de asanare, întreţinerea ansamblurilor naturale, precum şi pentru alte acţiuni de folosire a obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaţia în vigoare.
În cazurile stabilite de legislaţia în vigoare, drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei pot fi limitate, reieşind din interesele statului şi ale altor beneficiari de folosinţă a apei. Însă, această limitare nu trebuie să agreveze condiţiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi menajeră.

Beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi:
a) să folosească raţional resursele de apă, să consume economicos apă şi să efectueze măsuri de remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei;
b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un conţinut de impuritaţi peste limita admisibilă;
c) să prevină poluarea, impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice;
d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinţă a apri, precum şi prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor, pădurilor, faunei, zăcămintelor minerale etc.);
e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;
f) să menţină în stare de funcţionare instlaţiile de epurare, alte instalaţii pentru gospodărirea apelor şi dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să amelioreze parametrii lor de exploatare, să ţină în modul stabilit evidenţa cantirăţii şi calităţii apelor.

Dreptul de folosinţă a apei, acordat persoanelor juridice şi fizice, poate fi sistat în cazurile:
a) dispariţiei necesităţii de folosinţă a apei sau renunţării la ea;
b) expirării termenului de folosinţă a apei;
c) lichidării persoanei juridice;
d) transmiterii instalaţiilor pentru gospodărirea apelor şi dispozitivelor tehnice altor beneficiar de folosinţă a apei;
e) apariţiei necesităţii de a retrage obiectivele acvatice din folosinţa separată.
f) încalcării regulilor de folosire şi protecţie a apelor sau valorificării obiectului acvatic în alte scopuri de cît cele stabilite la atribuirea lui în folosinţă.
g) şi alte cauze de sistare a dreptului de folosinţă a apei.

Dreptul de folosinţă a apei este sistat prin:
a) anularea autorizaţiei de folosinţă specială a apei, în baza hotărîrii organului care a eluberat autorizaţia pentru această folosinţă;
b) retragerea obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată separată se efectuează în baza hotărîrii autorităţii administraţiei publice centrale abilitată cu dreptul de a atribui obiectivul acvatic respectiv în folosinţă.

Folosinţa apei în funcţie de destinaţie.
 Pentru satisfacerea necesităţii de apă potabilă, menajeră şi de altă natură a populaţiei.
Pentru satisfacerea acestor necesităţi se atribuie în folosinţă obiective acvatice, apele cărora întrunesc cerinţele sanitare stabilite.
Folosirea obiectivelor acvatice în acest scop se realizează prin alimentarea centralizată sau necentralizată cu apă.
În cadrul alimentării centralizate cu apă persoanele juridice, care dispun, posedă sau se folosesc de conductele de apă potabilă şi menajeră, sînt în drept să extragă apa din sursele de alimentare cu apă pentru aducţiunea ei de către consumatori, în conformitate cu proiectele prizelor de apă, aprobate în modul stabilit, şi cu autorizaţiile de folosinţă specială a apei şi sînt obligate să ţină evidenţa apei captate, să efectuieze obsrervaţii sistematice şi testări de laborator ale calităţii apei în sursele de alimentare cu apă, să informeze autorităţile statale despre abaterile indicatorilor de calitate a apei în surse de la normativele în vigoare, să asigure respectarea regimului stabilit pentru zonele de protecţie sanitară şi epurarea apei pînă la normele standardului “Apă potabilă”.
În cadrul alimentării necentralizate cu apă, persoanele juridice şi fizice sînt în drept să extragă apa direct din sursele de apă de suprafaţă sau subterane, în modul prevăzut pentru beneficiarii de folosinţă generală sau specială a apei.
De regulă, folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră este interzisă. În zonele unde nu există surse necesare de apă de suprafaţă şi sînt rezerve suficiente de ape subterane cu proprietăţi potabile, poate fi permisă folosirea acestora în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră.

 În scopuri curative şi de asanare.
Obiectivele acvatice, clasate la categoria apelor curative, sînt folosite:
– în scopuri curative şi de asanare,
– pentru odihnă şi sport,
– pentru pescuitul amator şi sportiv,
– pentru navigaţia cu ambarcaţiuni.
În cazuri excepţionale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, de comun acord cu autorităţile pentru sănătate, al direcţiilor staţiunelor balneoclimaterice şi autorităţile pentru hidrogeologie pot permite folosirea obiectivelor acvatice, clasate la categoria apelor curative în alte scopuri.

 Pentru satisfacerea necesităţilor agricole.
Valorificarea obiectivelor acvatice în scopuri agricole se realizează atît prin beneficierea de folosinţă generală a apei, cît şi prin beneficierea de folosinţă specială a apei.
Persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole, sînt obligate:
a) să respecte modul şi regimul de folosinţă a apei;
b) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru prevenirea evacuării neraţionale a apei, reducerea pierderilor de apă, cauzate prin infiltraţie şi evaporare din sistemele de ameliorare;
c) să asigere măsuri de neadmitere a pătrunerii peştelui din bazinele piscicole în sistemele de ameliorare;
d) să creeze regimul maxim favorabil de umiditate a solului.

 În scopuri industriale.
Beneficiarii de folosinţă a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale sînt obligaţi:
a) să respecte planurile, normele tehnologice şi regulile de folosinţă a apei stabilite şi cerinţele autorizaţiei de folosinţă specială a apei;
d) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru reducerea consumului de apă şi stoparea deversării apelor reziduale prin optimizarea tehnologiilor de fabricare şi a schemelor de alimentare cu apă (implementarea unor tehnologii de consum minim de apă şi fără folosirea apei, unor procedee tehnice de răcire cu aer, de alimentare cu apă în circuit închis şi de altă natură).
În caz de calamitate naturală sau avarie, precum şi în cazul depăşirii de către întreprindere a limitei consumului stabilit de apă potabilă capatată în scopuri industriale din reţele, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să reducă sau să interzică consumul de apă potabilă din din reţelele comunale în scopuri industriale şi să limiteze temporar consumul de apă din reţelele departamentale pentru a asigura satisfacerea prioritară a necesarului de apă potabilă şi menajeră a populaţiei. (art.57 CA)

 Pentru satisfacerea necesităţilor de transport.
Rîurile, lacurile, bazinele de acumulare, canalele sînt căi de comunicaţie pe apă de uz comun, cu excepţia cazurilor cînd folosirea lor în aceste scopuri este interzisă total sau parţial ori aceste obiective acvatice sînt atibuite în folosinţă separată.
Persoanele juridice şi fizice, care folosesc obiectivele acvatice pentru necesităţile transportului pe apă, sînt obligate să respecte oblgaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei stabilite de CA, precum şi cerinţele autoraizaţiei de folosinţă specială a apei.
Persoanele juridice şi fizice, care folosesc obiectivele acvatice cu statut de căi navigabile, pentru necesităţile alimentării cu apă, hidroenergeticii, gospodăriei piscicole, agrementului, sportului şi în alte scopuri, sînt obligate să îndeplinească cerinţele cu privire la asigurarea securităţii navigaţiei.
Obiectivele acvatice pot fi folosite şi pentru staţionarea, decolarea şi aterizarea navelor aeriene, precum şi pentru alte necesităţi ale transportului aerian.

 Pentru satisfacerea necesităţilor piscicole.
Persoanele juridice şi fizice, indeferent de forma de proprietate, care folosesc bazine de apă piscicole sau sectoare de exploatare piscicolă sînt obligate:
a) să efectuieze în aceste bazine şi sectoare, în conformitate cu cerinţele autotizaţiei de folosinţă specială a apei, lucrări pentru organizarea gospodăriei piscicole, pescuit şi dobîndirea altor animale şi plante acvatice;
b) să realizeze de comun acord cu autorităţile pentru protecţia rezervelor piscicole, măsuri piscicole şi tehnico-ameliorative, pentru îmbunătăţirea stării bazinelor de apă şi a condiţiilor de repoducere a rezervelor de peşte;
c) să întreţină sectoarele de mal în locurile de pescuit în starea sanitară corespunzătoare.
În bazinele piscicole şi în cursurile de apă (sau în unele părţi ale acestora), care au o deosebită importanţă pentru menţinerea şi reproducerea speciilor valoroase de peşte şi altor reprezentaţi ai faunei şi florei acvatice, drepturile beneficiarilor de foloinţă a apei pot fi limitate în interesul gospodăriei piscicole. (art.64 CA)

 Pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti şi rezervaţiilor naturale.
Pe rîuri, lacuri şi alte obiective acvatice, care sînt habitate ale păsărilor sălbatice acvatice şi animalelor cu blană preţioasă, pot fi acordate întreprinderilor şi organizaţiilor gospodăriei vînătoreşti prerogative de folosinţă a apei, ţinîndu-se cont de cerinţele folosirii complexe a apelor.
Obiectivele acvatice care prezintă o deosebită valoare ştiinţifică sau culturală sînt prohibite şi se atribuie în folosinţă permanentă separată rezevaţiilor naturale, în scopul ocrotirii naturii şi efectuării de cercetări ştiinţifice şi sînt incluse în fondul rezervaţiilor naturale al Republicii Moldova.

 Pentru deversarea apelor reziduale.
Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi realizată numai în baza autorizaţiei Ministerului Ecologiei de comun acord cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat şi cu alte organe interesate.
Se admite deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice numai în cazurile în care:
a) deversarea nu va conduce la sporirea conţinutului de impurităţi peste limitele maxime admise;
b) beneficiarul de folosinţă a apei va asigura epurarea apelor reziduale pînă la limitele stabilite de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, de comun acord cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat. (art.73 CA)

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships