How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Suma investiţiilor directe nete în economia Moldovei în anul 1997 a fost de trei ori mai mare decât în anul 1996. În nouă luni ale anului 1998 acest indicator a fost cu 2% mai mare decât în prioada similară a anului precedent. Fluxul de investiţii directe este foarte mic. Chiar dacă Legea cu privire la investiţiile străine pare să ofere nişte garanţii şi facilităţi pentru potenţialii investitori, unii factori cum ar fi schimbările frecvente ale legislaţiei, situaţia economică instabilă, nerezolvarea conflictului cu Transnistria şi criza financiară din Rusia negativ influienţează la intrările de investiţii străine.
Unele tendere strategice care aveau să aibă loc în 1998 (Moldtelecom, tutun şi ciment) ar fi dat mari intrări de investiţii private. Însă până în prezent a fost vândută doar uzina de ciment din Rezina.
În ianuarie 1999, RM a primit o tranşă de la FMI în valoare de 35 mil USD.
Creşterea în continuare a deficitului balanţei comerciale nu poate avea loc pe parcursul unei perioade lungi de timp. Este îngrijorător faptul, că în nouă luni ale 1998, deficitul a crescut cu 97% şi 34% faţă de perioadele similare ale anilor 1996 şi 1997, constituind cca 280 mil USD.
Fluxul de capital net arată la dificultăţile ce le întâmpină ţara în acoperirea deficitului. Deficitul mare al Balanţei de Plăţi, cât şi încercările BNM de a menţine stabilitatea cursului valutar au dus la reducerile rezervelor în valută străină de 2.5 ori în anul 1998 faţă de 1997. În anul 1998 a crescut, de asemenea, şi suma datoriei externe. Moldova, având o piaţă internă mică şi fiind dependentă de importul bunurilor economice şi serviciilor depinde mult de sectorul extern. Dezvoltarea efectivă a ţării depinde de rezultatelor ramurilor ce au potenţial în producerea pentru export şi a celor ce se orientează spre aceasta. Stagnarea economiei, începută în august 1998 a fost influienţată de criza din Rusia, Ucraina şi România, care în viitor va împiedica procesul de restructurare. Cota deficitului Contului Curent în PIB a crescut până la 17.4% în nouă luni ale 1998 faţă de 9.1% în perioada similară a anului precedent.
Conform Legii Bugetului pentru anul 1999, bunurile importate, indiferent de ţara de origine, se supun la import unei taxe speciale în mărime de 5% din costul vamal. De această taxă specială la import sunt scutite păcura, gazul de sondă, energia electrică.
În 1998 atât exportul, cât şi importul a înregistrat o tendinţă descrescătoare. Aceasta a fost mai evident în jumătatea a doua a anului, cauza principală fiind criza financiară din Moldova şi ţările vecine. Din cauza criuei din Rusia şi deprecierii rublei, exportul Moldovei către această ţară, care tradiţional constitue cca 60% din exportul total, s-a redus cosiderabil. Deprecierea grivnei ucrainene, de asemanea, a fost o lovitură grea pentru Moldova, deoarece Ucraina este cel de al doilea partener comercial. Situaţia complicată în România, cel de al treilea partener comercial al Moldovei, face exportul Moldovei riscant şi neprofitabil. În anul 1998 exportul total s-a redus cu 27% faţă de 1997. Principala categorie a exportului a rămas “Produse alimentare, băuturi şi tutun” şi a constituit cca 55% din volumul total. În preţuri curente, exportul mărfurilor incluse în această categorie s-a redus cu 27%. Exportul textilelor, metalelor şi produselor din metale a înregistrat o creştere nesemnificativă.
În anul 1998 volumul importului total s-a micşorat cu 12.5%. Pe categoria “produse vegetale” s-a înregistrat reducere cu cca 60%, iar la cel mai mare articol al importului “produse minerale” s-a înregistrat o reducere de 21%, cauzată de reducerea importului de gaze din Rusia şi a carbunelui din Ucraina. În 1998 faţă de 1997 se înregistrează o creştere la importul de “maşini, aparate electrice şi echipament” (30%) şi la textile (3.7%).
Conform datelor Ministerului Economiei şi Reformelor, în anul 1998 faţă de 1997 exportul în ţările ne-CSI s-a redus cu 11%. Aceasta poate fi explicat prin reducerea exportului în Ţările Centrale şi Est Europene. În perioada analizată s-a redus cu 7% exportul în ţările Uniunii Europene şi cu 29% în ţările CSI. Dinamica importului înregistrează două tendinţe contrare. În primul rând, importul din ţările CSI s-a redus cu 26.4%, în special în Rusia cu 33% şi în Ucraina cu 22.5%. Pe de altă parte importul în ţările ne-CSI a crescut cu 12.6%, în special în Ţările Uniunii Europene (cu 15%) şi din Ţările Centrale şi Est Europene (cu 9.9%).
În ianuarie – februarie 1999 exportul în Rusia s-a redus cu 70% spre deosebire de perioada similară a anului precedent. Ponderea exportului în Rusia s-a micşorat cu 27.3%. Poate fi mrnţionat faptul, că s-a înregistrat creşterea atât a ponderii cât şi a volumului exportului în ţările CEE şi UE.
Cât priveşte importul, poate fi menţionată reducerea volumelor la toate grupele de ţări , şi în deosebi din ţările UE şi CEE cu 70% şi 64.8%. Comparând primele două luni din 1998 şi 1999, îregisrăm ponderea creşterii importului din ţările CSI de la 46.9% la 61% cu toate că în termeni nominali volumul importului s-a redus cu 38%.
În ceea ce priveşte tranzacţiile barter la export au scăzut în 1998 faţă de 1996 cu 3.9%. Ponderea tranzacţiilor barter la import a scăzut cu 6% în aceeaşi perioadă. Comparând primele două luni ale anilor 1998 şi 1999 se observă o reducere a comerţului prin barter atât în valori absolute cât şi relative. Cea mai mare parte a exportului derulat prin barter aparţine “produselor alimentare, băuturilor şi tutunului”. Cât priveşte importul, cea mai mare pondere ţl ocupă “produsele minerale”. În decembrie 1998 a fost înrgistrat cea mai înaltă pondere a barterului atât la import cât şi la export din comerţul extern.
În Legea Bugetului pe anul 1999 se prevede că suma datoriei interne conform situaţiei de la 1 ianuarie 2000 nu va depăşi 1400 mil lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern – 810 mil USD. Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat vor fi utilizate mijloace din împrumuturi interne şi externe. Principalii creditori ai Moldovei sunt BIRD, BERD, FMI şi UE, ca creditori multilaterali, după care urmează creditorii comerciali. Creditorii bilaterali, poziţia de frunte ce aparţine Rusiei, ocupă locul trei din punct de vedere a finanţării externe a Moldovei. Datoriile garantate de stat şi cele private fără garanţii practic sunt de aceleaăi proporţii. Către 1 ianuarie1999 datoria externă totală, inclusiv creditele FMI şi datoria pentru resursele energetice, a constituit cca 1.35 mld USD.

Popular Posts: Best Crypto Savings Accounts For Earning Interest

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!