Securitatea Republicii Moldova : provocări, parteneri şi perspective.

Obiectivul securităţii naţionale a unui stat este de a asigura şi apăra independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială, ordinea constituţională, dezvoltarea democratică, securitatea internă şi de a consolida statalitatea ţării, de aceea deseori subiectul apărării naţionale devine o temă de dispută. Schimbările intervenite în ultimul timp în viaţa politică, apariţia noilor riscuri şi ameninţări la nivel naţional şi global, aduc în prim plan problemele de securitate a oricărui stat. Apărarea naţională a unui stat, ca fenomen politic, este substituită de securitate care se află într-o strânsă corelaţie pe plan intern şi extern. Evaluarea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova este determinată de continue modificări în reprezentările sferei securităţii, care presupune о interconexiune a problemelor militare cu cele non-militare. Experienţa ultimilor ani demonstrează că apărarea naţională are un aspect multidimensional şi nu poate fi asigurată numai prin mijloace militare, ci este influenţată de starea de lucruri din sfera economică, social-culturală, ecologică, energetică. Sistemul de apărare urmează să se conformeze principiilor de democratizare, dezvoltare a economiei de piaţă, stabilire a controlului civil eficient asupra Armatei Naţionale şi celorlalte instituţii de forţă, sporirea interoperabilităţii sistemului de apărare şi securitate al Republicii Moldova cu cel occidental, asigurarea cuvenită a caracterului clasificat al informaţiilor. Evoluţia societăţii, în general, şi a sistemului de securitate naţională, în particular, a determinat necesitatea actualizării Concepţiei Securităţii Naţionale. În primul rând, este vorba despre faptul că au apărut noi pericole la adresa securităţii Republicii Moldova. După care, trebuie de subliniat că, puţină atenţie se acordă în varianta actuală riscurilor la adresa securităţii naţionale moldoveneşti generate de conflictul transnistrean. O strategie de securitate are drept scop „determinarea intereselor naţionale ale statului, luând în consideraţie evoluţiile contextului internaţional şi modul în care acestea ne afectează, urmată apoi de identificarea căilor şi mijloacelor care ar duce la protecţia acestor interese naţionale”. Proiectul Concepţiei stabileşte criterii clare căror trebuie să se conformeze sistemul securităţii naţionale, acestea fiind: asigurarea principiilor democratice în ţară, dezvoltarea economiei de piaţă, stabilirea controlului civil eficient asupra forţelor armate şi instituţiilor de forţă, întreţinerea bunelor relaţii cu statele vecine, sporirea interoperabilităţii sistemului de apărare şi securitate al ţării cu cel occidental, asigurarea cuvenită a caracterului clasificat al informaţiilor. Totodată, proiectul indică reformele necesare şi în celelalte sectoare de importanţă vitală pentru securitatea naţională, precum: reformele în domeniul sănătăţii, educaţiei şi lupta împotriva corupţiei. Concepţia Securităţii Naţionale a Republicii Moldova, în varianta sa de proiect, este un document, care conturează pe o perspectivă de termen mediu, priorităţile statului în domeniul securităţii naţionale. În proiectul Concepţiei se indică, că politica de integrare europeană a Republicii Moldova şi dezvoltarea relaţiilor cu Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic, exprimată prin implementarea standardelor occidentale la edificarea sistemului securităţii naţionale, precum şi întreţinerea bunelor relaţii pe plan bilateral, regional şi participarea la cooperarea multilaterală, sunt factorii ce fac posibilă apărarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova şi atingerea obiectivului securităţii naţionale. Viaţa politică în Republica Moldova a cunoscut diferite perioade de tensiune social politică în stare activă, însă toate acestea s-au înscris în limitele exerciţiului democratic de manifestare a pluralismului politic; – terorismul, crima organizată, traficul de droguri, imigraţia ilegală. În pofida faptului că terorismul, de către mulţi politicieni şi cetăţeni ai statului moldovenesc, este de multe ori totalmente desconsiderat, trebuie de conştientizat faptul că el este un pericol real într-o lume globalizată şi din care cauză de multe ori, slab securizată; – acţiunile având drept scop lezarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor. Totodată, Republica Moldova este nevoită să ţină cont de existenţa pericolelor militare reale pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială: – prezenţa pe teritoriul republicii a trupelor străine. Acesta este unul dintre principalele pericole la adresa securităţii naţionale. Îndeosebi, dacă să analizăm problema din perspectiva securităţii militare şi a impactului asupra instituţiei armatei. Este o ofensă deschisă la adresa Armatei Naţionale, ca pe teritoriul Republicii Moldova să staţioneze trupe străine. Însă problema este cu mult mai complicată, ce deseori trece peste hotarul problemelor pur militare. Plus la toate, soluţionarea prin forţă a problemei este o modalitate care poate fi luată în calcul (dacă şi va fi luată vreodată) exclusiv în ultima instanţă; – existenţa formaţiunilor militare ilegale în raioanele de est ale ţării şi pericolele militare potenţiale. Prezenţa militară străină este susţinută şi favorizată de formaţiunile militare ilegale, care creează şi menţin un climat de tensiune total nejustificată în regiune. Populaţia din raioanele din stânga Nistrului este combată în permanenţă cu ideea de război continuu: – terorismul internaţional, la fel este un fenomen, care atât direct cât şi indirect poate atenta la stabilitatea şi ordinea constituţională în Republica Moldova. Aici se include constatarea că teritoriul din stânga Nistrului care nu este controlat de Chişinău poate servi drept un spaţiu geografic prielnic diferitor activităţi ilegale de susţinere a organizaţiilor teroriste. Cel mai viabil exemplu se referă la comercializarea ilicită a armelor de foc stocate sau produse în regiune; – tentative de amestec din afară în treburile interne, de destabilizare a situaţiei politice interne din stat. În acest sens se înscriu desele vizite, sau luările de cuvânt total iresponsabile ale unor reprezentanţi ai clasei politice din Federaţia Rusă, de exemplu, care pretind că teritoriul ocupat de forţele sale militare este o parte componentă a statului rus; – activitatea organizaţiilor separatiste, orientarea spre violarea armată a integrităţii teritoriale a republicii. Crearea de posturi de frontieră, intimidarea populaţiei din zona de conflict, sunt doar câteva exemple din multitudinea de acţiuni ce au drept scop tensionarea şi escaladarea situaţiei din zona nistreană; – eventualitatea pretenţiilor teritoriale. În cazul dat este vorba de dorinţa liderilor anticonstituţionali de a ieşi din componenţa Republicii Moldova. Securitatea naţională a Republicii Moldova, ca şi societatea în ansamblu, parcurge un proces de transformare. Anume în aceste momente, când tranziţia slăbeşte potenţialul militar, economic, social-demografic al societăţii, aceasta este mai vulnerabilă faţă de riscurile din interior şi din afară. În al doilea rând, am menţionat şi mai înainte, suntem martorii unei lumi în plin proces de globalizare. Multe din problemele care nu ne afectau mai înainte, devin actuale şi pe ordinea de zi a securităţii naţionale moldoveneşti. În al treilea rând, conflictul transnistrean este flagelul, ce fără exagerare, poate produce mari schimbări în viitorul Republicii Moldova ca stat. Considerăm că acesta este pericolul principal la adresa securităţii naţionale. În fine, statutul de stat vecin a Uniunii Europene, la fel, implică noi riscuri şi provocări la adresa securităţii Republicii Moldova.