SELECTIA STATISTICA

Notiuni specifice selectiei statistice

Selectia statistica are ca scop estimarea parametrilor colectivitatii totala pe baza informatiilor culese si prelucrarea statistic. Pentru aceasta se parcurg 2 etape: descrierea statistica si inferenta statististica.
Colectivitatea generala reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza obiectul supus cercetarii.
Colectivitatea de selectie – esantion, mostra, proba reprezinta o parte sau un numar de elemente ale colectivitatii generale de la care urmeaza sa se culeaga si sa se prelucreze informatiile in scopul generalizarii rezultatelor asupra intregii colectivitatii.
Reusita selectiei statistice necesita o pregatire prealabila pe baza unui plan.

Avantajele aplicarii selectiei statistice

Cercetarea selectiva este mai operativa si mai economica, informatiile sunt mai complecte, programul de cercetare poate fi mai amplu, se poate folosi in studiul unor fenomene socio – economice complexe, poate fi folosita in studiul statistic al calitatii marfurilor, se mai utiliza in testarea unei ipoteze statistice, mai operativa si mai eficienta decit observarea totala.

Domenii de aplicare sa selectiei statistice

Aproape ca nu exista domeniu de activitate unde selectia statistica datorita avantajelor sale, cat si a exactitatii rezultatelor, sa nu fie folosita. Pentru acest motiv isi gaseste un cimp larg de aplicabilitate si in domeniul comertului si al turismului, concretizat in studiul cererii de marfuri pentru populatie.

Procedee de selectie folosite in practica statistica

In practica la formarea esantionului se folosesc mai multe procedee cunoscute sub numele de selectie aleatoare, selectii subiectiv organizate sau dirijate si selectii mixte.
-selectii aleatoare se bazeaza pe principiul tragerii la sorti si exclud orice element subiectiv in favoarea esantionului. In selectii dirijate alegerea unitatilor se face de catre persoane care culeg date dar le folosesc mai rar in practica.
Selectia mixta combina principiile selectiei aleatoare cu cele ale selectiei dirijate.
Procedeul tragerii la sorti este cel mai cunoscut si des folosit.
Procedeul selectiei mecanice se foloseste dupa ce unitatile se ordoneaza dupa o caracteristica oarecare neesentiata si inscrisa intr-o lista .

Erorile cercetarii selective

Erorile pot fi: de inregistrare si de reprezentativitate.
Erorile de inregistrare sunt mai putine ca numar si usor de inlaturat datorita numarului redus de unitati.
Erorile de reprezentativitate sunt specifice selectiei si sunt de doua feluri: erori sistematice si erori intimplatoare. Cele sistematice de reprezentativitate se datoresc nerespectarii principiilor teoriei selectiei ca fiecare unitate a colectivitatii generale sa aiba sanse egale diferite de zero, de a patrunde in esantion.
Erorile intimplatoare de reprezentativitate sunt strict legate de specificul sondajului.

Principalele tipuri de selectie utilizate in cercetarea activitatii economice
In practica statistica se folosesc mai multe tipuri de selectie: selectie intimplatoare simpla, selectie mecanica, selectie tipica, selectie de serii, selectie in mai multe trepte, selectie secventiala,selectie subiectiv organizata.
Selectia intimplatoare simpla este tipul utilizat in special pentru colectivitatile statistice negrupate formate, dintr-un numar de unitati simple si care se caracterizeaza printr-un anumit grad de omogenitate. Erorile de reprezentativitate sunt mari in raport cu alte tipuri de selectie, pentru ca dispersia folosita masoara variatia totala a caracteristicii datorate cauzelor care influenteaza.
Selectia mecanica se foloseste ca tip si ca procedeu de selectie cand se combina cu alte tipuri de selectie. Pentru calculul erorilor de selectie se folosesc formulele de la selectia intimplatoare simpla repetata.
Selectia tipica (stratificata) se aplica cel mai frecvent in studiul fenomenelor sociale – economice care in prealabil au fost impartite in grupe omogene, dupa o caracteristica esentiala si reprezentate in sondaj prinvolumul subesantioanelor.
Selectia tipica poate fi: selectie tipica simpla (se caracterizeaza prin faptul ca extragerea unitatilor din fiecare grupa se face la intimplare fara a tine seama de ponderea unitatilor din fiecare grupa a colectivitatii generale), selectie tipica proportionala (este acea selectie la care volumul sub-esantioanelor difera in raport cu ponderea pe care o are fiecare grupa in colectivitatea generala si se respecta proportia de selectie.), selectie tipica optima (la formarea esantionului ia in consideratie ponderea pe care o au grupele in colectivitatea generala si marimea variatiei din interiorul grupelor masurate prin abatere medie patratica.
Selectia de serii se foloseste cind colectivitatea generala este formata din unitati complexe – serii. Unitatile complexe sunt formate la rindul lor din unitati simple ce poseda caracteristici ce le deosebesc una de alta, au caracter eterogen.