Semnificaţia noţiunilor război regional şi război mondial.

Războiul total este un conflict de o anvergură maximă, în care factorii pol mobilizează toate resursele disponibile pt a asigura distrugerea capacităţilor rivalilor de a se apăra. Războiul total este o practică veche de secole, dar doar în ultimii 150 de ani teoreticienii militari au identificat această clasă separată de răzb. În războiul total nu există practic necombatanţi, toate persoanele dintr-o anumită ţară – civili şi militari în aceiaşi măsură – sunt consideraţi ţinte. Folosirea pt1 dată a conceptului de„război total” este atribuită lui Carl von Clausewitz. Clausewitz era preocupat de conceptul filozofic de „război absolut”, un război eliberat de orice constângere pol, pe care el îl considera imposibil. Cei doi termeni – „total” şi „absolut” – sunt deseori confundaţi. Nu există o definiţie general acceptată a războiului total, dar istoricii sunt de acord că atât IRM cât şi IIRM ilustrează perfect conceptul. Un număr mare de istorici consideră războiul civil american ca fiind primul exemplu de război total, în vreme ce alţi cercetători consideră războaiele pentru unificarea Germaniei ca fiind primele exemple a acestui tip de război. Făcînd referire la IIRM,prin intrarea S.U.A. si a Japoniei în razboi (în decembrie 1941), conflictul devenea mondial. Insă, intrun fel, razboiul a ramas în continuare regional: unul european si cel japono-american, conexate doar datorita faptului ca S.U.A. (si,un pic,MB) luptau pe ambele teatre. Japonia nu avea resursele pentru a purta un razboi p 2 fronturi, atacând U.R.S.S. Nici în august 1945, când U.R.S.S. denunta tratatul de neutralitate cu Japonia si o ataca, nu putem vorbi de un razboi mondial, pentru ca celalalt razboi regional, cel din Europa, se încheiase de câteva luni.