Tipologii ale comunicării în funcţie de diferite criterii.

Se pot distinge două mari forme de comunicare umană: comunicarea directă şi comunicarea indirectă(mediatizată). Primei categorii îi corespund situaţiile de comunicare în care există prezenţa, în acelaşi spaţiu fizic, a doi sau mai mulţi indivizi. Prima se bazează pe tehnici „primare” (cuvânt, gest, mimică), a doua recurge la tehnici „secundare” (scriere, tipăritura, sisteme grafice, semnale transmise prin undele hertziene, cabluri etc.). Comunicarea indirectă cuprinde patru categorii: a) comunicarea imprimată (presa, revista, cartea, afişul etc.); b) comunicarea înregistrată (film, disc, bandă magnetică etc.); c) comunicarea prin fir (telefon, telegraf, comunicarea prin cablu, fibre optice etc.); d) comunicarea radiofonică (radio, TV, având ca suport undele hertziene).

Aşadar, există mai multe tipuri de comunicare legate de om şi de colectivităţile umane: a) comunicarea intrapersonală, în cursul căreia fiecare ăşi vorbeşte lui însuşi. Este comunicarea desfăşurată în „forul” interior al fiecărui individ; b) comunicarea interpersonală, cum este dialogul dintre două persoane aflate „faţă în faţă”. În acest tip de comunicare feed-back-ul funcţionează imediat, direct şi continuu; c) comunicarea de grup sau comunicarea în organizaţii (instituţională) presupun reunirea oamenilor pentru a dezbate şi a hotărî într-o anumită problemă, pentru o activitate în comun (o grupă de studenţi, un seminar, reuniunea comitetului director al unei organuzaţii etc.); d) comunicarea de masă, care înseamnă producerea şi difuzarea mesajelor de către un sistem mediatic instituţionalizat către un public variat şi numeros. În acest caz, realizarea efectivă a comunicării este mai dificilă, implicând mai multe elemente şi un proces complex de elaborare şi difuzare a mesajelor, o artă şi o ştiinţă a comunicării – comunicatorii devin persoane specializate, care trebuie să ştie ce şi cum să transmită etc. Alte tipuri de comunicare: comunicarea verbală, comunicarea non-verbală, comunicarea scrisă, comunicarea gestuală, comunicarea muzicală, comunicarea plastică, comunicarea cinematografică, comunicarea animală etc.