Utilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemnează tehnica comercială bancară prin care exportatorul îşi poate încasa banii. Din acest punct de vedere utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin:
a. plată la vedere,
b. plată diferată,
c. acceptare,
d. negociere,
e. plată la vedere şi prin acceptare (mixtă).

Din punct de vedere al sumei plătite, acreditivele pot fi utilizate:
f. total,
g. parţial,
h. în tranşe.
Toate acreditivele trebuie să indice clar dacă sunt utilizate prin plată la vedere, prin plată diferată, prin acceptare sau negociere (art. 11).
a. acreditivele cu plata la vedere – (franceză – ,,payable a vue’’ sau ,,credit a vue’’; engleză – ,,sight credit’’). Exportatorul în momentul în care a prezentat documentele în bună regulă la ghişeele băncii plătitoare, primeşte imediat contravaloarea lor.
b. acreditivele cu plată diferată (franceză – ,, paiement difere’’sau ,,credit paiement difere’’, engleză ,,deferred payment’’). Plata documentelor, deşi se realizează integral, nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiarul acreditivului, ci la o dată ulterioară menţionată expres în acreditivul documentar ( de regulă plata diferată durează 30-60 zile din momentul prezentării documentelor). Astfel, importatorul este în posesia documentelor înainte de a fi efectuat plata. Existând certitudinea condiţiilor de documente îndeplinite, băncile pot acorda beneficiarului un avans în contul plăţii diferate. Acest tip de plată este avantajos pentru importator, care, având documentele, ridică marfa, o vinde şi din banii astfel obţinuţi plăteşte importul.
c. acreditivele cu plată prin acceptare (franceză – ,,credit d’acceptation’’, engleză – ,,acceptance credit’’) sunt utilizate în cazul vânzărilor pe termen scurt şi foarte scurt (60-80 zile), iar setul de documente cuprinde întotdeauna o cambie. Valoarea cambiei este egală cu valoarea mărfii (sau acreditivului documentar), iar scadenţa este indicată în acreditivul documentar (între 60-180 zile de la depunerea documentelor), acesta fiind în fapt momentul în care exportatorul va încasa contravaloarea mărfurilor exportate. Cambia emisă de către exportator poate fi trasă asupra băncii emitente, băncii corespondente sau asupra cumpărătorului. Odată cu setul de documente ce atestă expedierea mărfurilor, exportatorul prezintă băncii plătitoare şi cambia. Banca acceptă cambia, devenind DEBITOR CAMBIAL PRINCIPAL şi i-o restituie exportatorului, iar documentele le remite băncii emitente. La scadenţă, exportatorul se prezintă la bancă pentru încasarea contravalorii cambiei, banca plătitoare o achită şi îşi recuperează banii de la cel asupra căruia a fost trasă cambia (banca emitentă, cumpărător). Acreditivele documentare cu plata prin acceptare sunt utilizate adesea ca modalitate de refinanţare a exportului efectuat pe credit.
În posesia cambiei, exportatorul procedează la scontarea ei înainte de scadenţă(suportă taxa scontului) recuperându-şi astfel mai devreme banii imobilizaţi în marfa vândută pe credit.
d. plata prin negociere – este specifică scrisorilor de credit (o variantă a acreditivului documentar) care întotdeauna sunt domiciliate la banca emitentă, iar derularea plăţii presupune întotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin. Pentru a accelera încasarea contravalorii exportului, banca emitentă acordă dreptul băncii notificatoare de a negocia documentele. În unele cazuri, banca emitentă emite şi scrisori nerestrictive în care caz exportatorul poate negocia documentele la o bancă aleasă de el, dar corespondentă a băncii emitente. În esenţă, operaţiunea de negociere constă în ,,cumpărarea’’ cambiilor la o bancă ( notificarea sau, după caz, alta, aşa cum este menţionat în textul scrisorii de credit) spre a fi ,,vândute’’ băncii emitente a scrisorii de credit. Ca tehnică de derulare, beneficiarul scrisorii de credit prezintă băncii documentele însoţite de cambii cu scadenţa la vedere sau la termen trase asupra cumpărătorului, băncii emitente sau asupra altei persoane indicate în scrisoarea de credit. Banca negociatoare achită cambiile înpreună cu documentele, le remite băncii emitente de unde apoi îşi recuperează banii. Pentru operaţiunea efectuată banca negociatoare percepe un comision de negociere şi îşi reţine dobânda pentru intervalul ce se scurge din momentul negocierii până în momentul încasării banilor de la banca emitentă. Costul operaţiunii de negociere se suportă de ordonator. Când cambiile au scadenţe la diferite termene, iar beneficiarul acreditivul documentar doreşte plata imediat, le poate sconta. În acest caz, scontul este suportat de beneficiarul scrisorii de credit. De reţinut este că stingerea obligaţiei de plată prin negociere este specifică scrisorii de credit comerciale.
e. Plata la vedere şi plată prin acceptare – mixtă. Deseori, în cazul creditelor vânzător, respectiv când exportatorul vinde marfa pe credit, se convine ca o parte din valoarea mărfii vândute pe credit să fie plătită sub formă de avans la livrarea mărfii (plată la vedere), iar diferenţa, care reprezintă creditul, să se materializeze intr-un set de cambii, potrivit ratelor scadente, acceptate de banca emitentă (plata prin acceptare). În deschiderea acreditivului documentar, conform instrucţiunilor primite de la ordonator, se precizează cuantumul plăţii la vedere (X) şi suma aferentă plăţii acceptate (Y). Drept urmare, beneficiarul acreditivului documentar, în timpul valabilităţii acreditivului documentar prezintă băncii documentele însoţite de una sau mai multe cambii cu scadenţele fixate la un anumit termen de la acceptare (60,90,180 zile sau mai mult), scadenţe care în esenţă, depăşesc valabilitatea acreditivului documentar. La prezentarea documentelor, banca achită cota plătibilă la vedere, iar cambiile le acceptă, garantând plata lor la scadenţă. Pentru siguranţa încasării la scadenţă a ratelor, este de dorit ca acceptarea şi/sau avalizarea cambiilor să se facă de banca emitentă.
f. acreditive utilizate total (integral) sunt acele acreditive documentare în care suma indicată ca acreditiv documentar este plătită de bancă integral, la prezentarea documentelor de către exportator, care atestă livrarea integrală a mărfii solicitate. Menţiunea ca atare ,,utilizabil total’’, apare mai rar în practica comercială bancară. De regulă, acreditivele conţin clauza ,,utilizării parţiale interzise’’ şi drept urmare se subînţelege că plăţile parţiale sunt interzise sau că acreditivul documentar este plătibil 100%.
g. Acreditivele utilizate parţial sunt acele acreditive în care banca onorează documentele prezentate de exportator în cadrul valabilităţii şi valorii de ansamblu a acreditivului documentar, pe măsura expedierii mărfurilor. În aceste cazuri, este de dorit ca în acreditivul documentar să fie menţionat şi preţul unitar al mărfii pentru ca banca să controleze valoarea facturilor. Dacă o astfel de precizare lipseşte, banca onorează documentele aşa cum au fost întocmite şi prezentate de exportator. Dacă în acreditiv nu se menţionează altfel (sau lipsesc orice menţiuni în acest sens), plăţile şi expedierile parţiale se interpretează ca fiind permise.
h. plăţi şi/sau expedieri în tranşe – Publicaţia 500 (art. 45) face o distincţie între plăţi/expedieri parţiale (prezentate anterior) şi plăţi/expedieri în tranşe, în practică denumite şi acreditive documentare cu plăţile eşalonate. Acestea sunt acele acreditive în cadrul cărora se prevede ca expedierea mărfurilor să se facă în mai multe tranşe, pentru fiecare stabilindu-se atât termenul de expediere (sau perioada) cât şi cantitatea de expediat (ex. 100.000 tone în luna mai, 50.000 tone în luna iunie etc). Pe măsură ce acestea au loc în perioada indicată în acreditivul documentar, banca efectuează plata pentru fiecare tranşă. Aceste livrări, eşalonate în timp, sunt privite de bănci ca operaţiuni distincte deşi sunt acoperite de acelaşi acreditiv documentar. Dacă în acreditiv sunt precizate plăţi şi expedieri în tranşe, iar exportatorul, în cadrul unei perioade determinate, stipulată în acreditiv, nu a efectuat expedierea tranşei respective, acreditivul documentar încetează să mai fie utilizabil pentru tranşa respectivă cât şi pentru tranşele celelalte care urmează, dacă în acreditiv nu s-a stabilit altfel.
De reţinut: în cazul acreditivului documentar în care sunt plăţi/expedieri în tranşe, funcţionează în fapt, două valabilităţi:
1. valabilitatea şi valoarea de ansamblu a acreditivului documentar în cadrul cărora trebuie să se realizeze toate plăţile şi expedierile în tranşe,
2. valabilitatea şi valoarea fiecărei tranşe, nerespectarea acestora din urmă atrăgând anularea posibilităţii utilizării de ansamblu.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships