Funcţia educativ-culturală.
În general, lumea intelectuală a acceptat că întreg comportamentul uman este ghidat de norme culturale, explicit dar, mai ales, implicit. Indivizii, care suportă efectele acestui “ghidaj”, nu-i pot conştientiza, cel…
Funcţia de divertisment.
Uriaşa dezvoltare a mediilor audiovizuale i-a condus pe unii cercetători la consideraţia că “rolul global al media se defineşte prin funcţia de transpunere a realului în spectacol, receptând mijloacele de…
Funcţia de comunicare (de “legătură”).
Funcţia de comunicare sau de “legătură” mai este numită şi funcţie de integrare socială, deoarece se crede că a comunica înseamnă implicit a integra. Într-unul din dialogurile sale, în Republica,…
Încercare de abordare a funcţiilor mass media.
Au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăţi moderne în absenţa mass-media. Aceştia au recunoscut că, deşi critic al comunicării de masă, văzându-i acesteia numai neajunsurile,…
Funcţia de corelare (interpretare).
Am ales pentru cea de-a doua funcţie a presei denumirea “de corelare” în onoarea politologului din S.U.A., Harold D. Laswell, cel care a fundamentat, în 1948, Teoria sociologică funcţionalistă. Acesta,…
Conceptul de cultură de masă
. Mulţi teoreticieni consideră că prin fundamentele ei economice, prin conţinut şi estetică, prin formele de difuzare socială comunicarea de masă se dovedeşte a fi, în mod aproape evident, o…
Etapele principale ale conceperii şi elaborării unui text jurnalistic.
Aşadar, planificarea şi „construcţia” textului jurnalistic se desfăşoară în conformitate cu aşteptările publicului vizat, cu intenţia de a atrage şi de a menţine interesul acestuia. Să urmărim traseul „concepţie –…
Mass-media şi mediul politic. Modele (regimuri) de presă.
Se afirmă adesea că mass-media au trei funcţii: să informeze, să educe şi să distreze. Este puţin prea sumar. Mai ales la începutul secolului XXI. Mass-media, din ce în ce…
Jurnalişti, colaboratori, animatori – o convieţuire tensionată.
O instituţie de presă înseamnă mai mult decât segmentul jurnalistic propriu-zis, de aceea numeroase dezbateri au avut ca obiect linia de demarcaţie, de data aceasta internă, dintre jurnalişti şi non-jurnalişti.…
Structura textului jurnalistic.
Structura textului jurnalistic constă în construcţia acestuia, realizată prin unitatea conţinutului şi a formei. Ea presupune integrarea (asamblarea) elementelor constitutive într-un tot închegat, unitar, coerent, înţeles ca sistem al relaţiilor…
Funcţia de divertisment.
Răspunzând dorinţei de relaxare a omului stresat de solicitările profesionale, dar şi setei de evadare într-un univers imaginar, funcţia de divertisment a invadat până într-atât conţinutul mass-media, încât tinde să…
Funcţia de interpretare.
Jurnalismul de interpretare apare în SUA în anii 30, ca răspuns la nevoia de a pune în serii coerente faptele, evenimentele disparate, astfel încât să poată fi posibilă sesizarea tendinţelor.…
Funcţia de culturalizare (educativ-formativă).
Omul foloseşte azi mass-media nu numai pentru a afla „ştirile zilei”. Spre exemplu, televizorul, o dată pătruns în locuinţă, răspunde unui spectru mult mai larg de trebuinţe spirituale, el dimensionează…
Funcţiile mass-media: modalităţi de abordare.
Mass-media constituie un important instrument al stabilităţii unei societăţi. Funcţiile pe care sistemul mass-media le oferă la nivel social consolidează deci stabilitatea sa şi, atâta vreme cât societatea le reclamă…