Zona Liberă Sulina

Pe fundalul autorităţii otomane şi a interesului sporit arătat de marile puteri la gura Dunării, în 1853 a fost fondat Comitetul European al Dunării cu cartierul general la Sulina. Acesta a jucat un rol important în dezvoltarea comerţului pe Dunăre, astfel încât braţul Sulina al Dunării a devenit canal navigabil. În 1860 aici se aflau mai multe consulate – român, turc, francez, german ş.a. La 29 aprilie 1870 “Sublima Poartă” declară în cadrul Comisiei Europene a Dunării(înfiinţată prin tratatul de lşa Paris la 30 martie 1870) că Sulina devine porto – franco, regim care se menţine până în 1913 şi este favorizat de mai mulţi factori:
• Poziţia geografică favorabilă a portului, situat la vărsarea Dunării în Marea Neagră ;
• Necesitatea dezvoltării comerţului, stopat din cauza ocupaţiei otomane ;
• Creşterea tranzitului de mărfuri, portul Sulina devenind o poartă a Europei pentru mărfurile exportate din ţările din Bazinul Mediteranean şi din alte ţări.
Ca urmare a evoluţiei crescătoare a traficului, comerţul a cunoscu o dezvoltare considerabilă , ceea ce a permis efectuarea unor dotări şi amenajări portuare importante, care au fost impuse atât de creşterea numărului de nave ce acostau în port, cât şi de creşterea capacităţii acestora, determinate de progresul tehnic.
Un pas înainte pe calea promovării scimburilor economice internaţionale ale României l-a reprezentat înfiinţarea portului liber Sulina, prin Decretul nr.294 din 5 august 1978. Acest oraş a fost ales datorită următoarelor :
– Poziţia geografică care furnizează un trafic internaţional, maritim şi fluvial, de mărfuri de comerţ exterior romîneşti şi străine;
– Relaţiile economice cu mai multe ţări din sud – estul Europei, din Orientul Apropiat şi Mijlociu;
– Posibilitatea dotării cu instalaţii necesare pentru manipularea şi prelucrarea mărfurilor şi condiţiile satisfăcătoare pentru extinderi ulterioare.
Decretul Consiliuilui de Stat nr.276/21 iulie 1979 stabileşte drept obiect de activitate pentru Administraţia portului liber Sulina, efectuarea următoarelor operaţiuni :
• Manipularea, prelucrarea, marcarea, expunerea, testarea, vânzarea-cumpărarea, expertizarea şi rapararea de nave, operaţiuni financiar-bancare, precum şi alte operaţiuni specifice zonelor şi porturilor libere ;
• Prestaţii portuare şi expediţii internaţionale de mărfuri, agenturarea şi aprovizionarea navelor ;
• Cooperarea în executarea de lucrări şi prestări de servicii pentru firmele şi organizaţiile economice străine ;
• Efectuarea şi coordonarea acţiunilor de investiţii, avizarea constituirii de societăţi mixte, precum şi alte forme de cooperare cu partenerii străini în portul liber Sulina.
O condiţie esenţială a măririi eficienţei operaţiunilor efectuate în portul liber este promovarea într-o măsură mai mare atât a operaţiunilor de import, cât şi de export prin camerele de comerţ, prin organizarea cooperării cu firmele străine, crearea de societăţi comerciale. Pentru creşterea eficienţei exportului prin utilizarea portului, este necesar să se folosească condiţiile specifice existente pe piaţa ţării noastre, condiţiile de tranzit în funcţie de modalitatea de transport, felul şi cantitatea mărfii, momentele conjuncturale etc.
Putem concluziona că prin Decretul Consiliului de Stat nr.294 / 1978 a fost creat portul liber Sulina şi a fost exclus din teritoriul vamal al României.
În deceniul 9 al sec. XX oraşul Sulina a obţinut statutul de zonă liberă. Zona liberă Sulina a fost înfiinţată prin H.G. nr.156 din 22 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial nr.108 din 27 mai 1993. Conform acestei hotărâri s-a instituit Zona Liberă Sulina, cu o suprafaţă de 100,8847 ha, perimetru împrejmuit în care se vor desfăşura activităţile specifice regimului de zonă liberă, realizate de agenţi economici utilizatori ai Zonei Libere Sulina, cu avizul şi pe baza licenţelor eliberate de AZL Sulina.

Delimitarea teritorială a zonei libere Sulina
Zona Liberă Sulina cuprinde teritoriile delimitate geografic de următoarele perimetre:
– Perimetrul P I: cu o suprafaţă împrejmuită de 34.894 mp, în care este inclus sediul administraţiei, având ca vecini:
• La nord: Canalul Sulina;
• La sud: Spitalul Sulina şi drumul de acces la Bazinul Portului de tranzit Sulina;
• La vest: sediul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Sulina;
• La est: Complexul hotelier Sulina.
– Perimetrul P II: cu o suprafaţă neîmprejmuită de 121.500 mp delimitat astfel:
• La nord: cu o latură de 275 m perpendiculară pe latura de est a bazinului;
• La sud şi la est: teritoriul câştigat din mare, ca rezultat al amenajărilor hidrotehnice de la gura Canalului Sulina;
• La vest: bazinul Portului de tranzit Sulina.
– Perimetrul P III: cu o suprafaţă de 36.000 mp, din care:
• O suprafaţă de 25.000 mp împrejmuită cu un gard pe latura de sud-vest, pe o lungime de 200 m, şi poartă de acces, iar pe celelalte laturi delimitată de apă;
• O suprafaţă de 11.300 mp, neîmprejmuită, delimitată astfel:
• La nord: Canalul Sulina;
• La sud: pe o latură de 60 m – bazinul Portului de tranzit Sulina în zona malului şi limita platformei portuare amenajate;
• La est: pe o latură de 220 m – bazinul Portului de tranzit Sulina;
• La vest: limita platformei portuare amenajate.
– Perimetrul P IV: cu o suprafaţă neîmprejmuită de 128.703 mp, având lungimea laturilor după cum urmează:
• La nord:162 m;
• La sud: 228 m;
• La est: 65 şi 220m;
• La vest: 192 şi 245 m.
– Perimetrul P V: cu o suprafaţă neîmprejmuită de 306.450 mp.
– Perimetrul P VI: cu o suprafaţă de 330.850 mp, constituită din bazinul maritim al Portului de tranzit Sulina;
– Perimetrul P VII: cu o suprafaţă de 50.150 mp, constituită din bazinul fluvial.

Activitatea desfăşurată în zona liberă Sulina
În zona liberă Sulina se pot desfăşura următoarele activităţi :
a. Manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vânzarea–cumpărarea, expertizarea, dezmembrarea, transporturi şi expediţii interne şi internaţionale;
b. Organizarea de expoziţii;
c. Organizarea operaţiunilor de bursă şi financiar-bancare;
d. Organizarea de cantine şi de restaurante, de magazine de desfacere sau comercializare în perimetrul zonei libere;
e. Închirierea sau concesionarea terenurilor şi clădirilor din zona liberă;
f. Controlul cantitativ şi calitativ al mărfurilor;
g. Aprovizionarea navelor şi a altor mijloace de transport ce operează în zona liberă sau tranzitează Canalul Sulina;
h. Prestări de servicii, precum şi alte activităţi specifice zonei.

Administrarea zonei libere Sulina
Administrarea zonei libere Sulina este realizată de Administraţia Zonei Libere Sulina(AZL Sulina), înfiinţată prin reorganizarea Întreprinderii de Comerţ Exterior Administraţia Portului Liber Sulina, cu sediul în oraşul Sulina, str.I nr.202, judeţul Tulcea, şi care funcţionează cu statut de regie autonomă, pe principiile gestiunii economice şi autonomiei financiare şi îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr.84/1992.
Legat de AZL Sulina mai trebuie să menţionăm următoarele:
– Administrează suprafaţa de teren de 97,78 ha, cedată de Consiliul orăşănesc Sulina;
– S-a constituit cu un patrimoniu iniţial de 1.452.467 lei;
– Are ca obiect de activitate administrarea şi exploatarea comercială a portului şi a suprafeţei declarate zonă liberă; organizarea şi realizarea întregii game de acte şi fapte de comerţ pentru care este abilitată să le desfăşoare; administrează şi asigură exploatarea bazinelor, danelor, cheiurilor, platformelor, magaziilor, instalaţiilor, utilajelor, clădirilor social-administrative etc şi colaborează cu toţi agenţii economici în activităţi de investiţii şi modernizări ale mijloacelor din dotare, de producţie industrială, hotelieră şi alte activităţi specifice regimului de zonă liberă.
– Conducerea AZL Sulina este asigurată de consiliul de administraţie şi directorul general.

Obiectul de activitate al zonei libere Sulina
Obiectul de activitate al zonei libere Sulina este constituit de bunurile şi serviciile destinate exportului şi importului, precum şi prelucrării sau transformării pentru a fi reexportate. Nu sunt admise pe teritoriul zonei bunuri al căror import este prohibit pe teritoriul României. Mărfurile periculoase pot intra în zonă numai în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi pot fi depozitate numai în spaţiile special amenajate de către AZL Sulina.
Mărfurile sau alte bunuri, precum şi navele sau celelalte mijloace de transport care intră sau ies din zona liberă trebuie să fie însoţite de documentele prevăzute de legislaţia română şi de convenţiile internaţionale. Navele care desfăşoară orice fel de activitate în zona liberă Sulina pot acosta în punctele stabilite de AZL, de comun acord cu organele locale, iar dacă ele operează doar în zona liberă şi nu ating alte porturi dunărene, sunt scutite de plata taxelor de trecere prin Canalul Sulina.