Problema înfiinţării din nou a zonei libere în portul Brăila s-a mai pus în anul 1930, pentru a activiza importul şi a dezvolta o serie de activităţi specifice zonei libere. Astfel, la 31 martie 1931 a fost votată Legea privind reînfiinţarea zonei libere Brăila, dar ea a apărut mult prea târziu, după ce ţările din Europa Centrală şi de Nord şi-au găsit deja bazele pentru antrepozitare în vechile porturi din Europa. Prin urmare, practic, regimul de zona liberă nu putea fi aplicat şi datorită acestui fapt, în anul 1940 zona liberă Brăila a fost desfiinţată.
În temeiul Legii nr.84/1992 şi prin H.G. nr.330 din 22 iunie 1994, modificată şi completată prin H.G. nr.478/1999 şi H.G. nr.535/2000, a fost înfiinţată zona liberă Brăila, cu o suprafaţă totală de 110,6 ha, formată din trei perimetre, dispunând de o zonă portuară(cu platforme, construcţii, unităţi care pot fi uşor adaptate activităţilor din zona liberă) şi extinderea cu 4,01 ha teren portuar pe care se află depozite S.N.P. Petrom.
Delimitarea teritorială a zonei libere Brăila
Zona liberă Brăila cuprinde trei perimetre delimitate astfel:
– Perimetrul 1 – în suprafaţă de 67,8 ha, este situat în zona danelor aval al terminalului de containere, între malul Dunărei şi digul de apărare existent şi este delimitat după cum urmează:
• La est – Dunărea pe o distanţă de 300m;
• La sud – Platforma Transcontainer A.P.D.M. – şantier;
• La nord – Canalul Colector secundar Brăiliţa, pe 600 m;
• La vest – Triajul C.F. – Port şi drumul de acces în construcţie pe distanţa de 300 m.
– Perimetru 2 – în suprafaţă de 34,3 ha, este amplasat în zona Vărsătura, la periferia oraşului, şi este delimitat astfel:
• La nord-est – Drum de acces la baza de producţie R.A. “Brăila”, front 550 m ;
• La sud-est – Drum de acces – exploatare;
• La nord-vest – Drum Naţional 21 Brăila – Slobozia;
• La sud-vest – Drum de acces perpendicular pe Drumul Naţional 21, front 660 m.
– Perimetru 3 – în suprafaţă de 8,3 ha, situat în sectorul portuar existent între Gara Fluvială şi Pescărie şi delimitat astfel:
• La est – str. Debarcader, front 885 m;
• La sud – str. Împăratul Traian, front 32 m;
• La vest – str. Rizeriei, front 92 m;
• La nord – str. Anghel Saligny, front 872 m.
Administrarea zonei libere Brăila
Administrarea zonei libere Brăila este realizată de către Administraţia acesteia, organizată şi funcţională ca regie autonomă, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară.
Atribuţiile Administraţiei Zonei Libere Brăila sunt comune tuturor administraţiilor zonelor libere româneşti, principalele fiind:
• Organizarea licitaţiilor;
• Concesionarea şi închirierea terenurilor şi clădirilor;
• Acordarea licenţelor de lucru agenţilor economici.
Pentru ca un agent economic să poată participa la o licitaţie în vederea semnării unui contract cu Administraţia, el trebuie să cunoască următoarele informaţii puse la dispoziţie de Administraţia zonei libere Brăila:
– Garanţia de participare la licitaţie reprezintă 5% din valoarea minimă de începere a licitaţiei(se calculează: preţ m.p./an x suprafaţa solicitată), pentru fiecare din obiectele solicitate de agentul economic;
– Preţul documentaţiei este de 475 USD;
– Valoarea taxei de participare este de 425 USD;
– Chestionarul de participare la licitaţie(completat de către agentul economic) împreună cu “Oferta Tehnică” vor fi depuse la sediul Administraţiei zonei libere Brăila;
– Oferta de preţ a agentului economic, introdusă într-un plic separat şi sigilat va fi depus la sediul administrativ în ziua în care va avea loc licitaţia;
– Paşii la licitare vor fi de 0,5 USD.
Trebuie să mai menţionăm că Administraţia zonei libere Brăila practică următoarele tarife:
• Taxe de concesiune pentru 50 de ani – 4 USD/m.p./an(teren virgin pregătit pentru construcţii şi dotat cu reţea de apă potabilă, canalizare şi alimentare cu energie electrică);
• Tarife de închiriere – în funcţie de suprafaţa solicitată, natura ei(depozit, platformă) şi durata contractului.
Activitatea desfăşurată în cadrul zonei libere Brăila
Inaugurată la 20 octombrie 1996, zona liberă Brăila a progresat rapid, concesionând deja peste 50% din suprafaţa celor trei perimetre de care dispune unui număr de 61 de firme româneşti şi străine. De asemenea, în zonă îşi desfăşoară activitatea(import-export, procesare, expunere etc) şi 18 firme care au închiriat spaţii de depozitare(magazii sau platforme betonate). Aceste firme desfăşoară activităţi specifice tuturor zonelor libere şi anume:
– Perimetrul 1 – poate fi amenajat ca terminal cerealier sau pentru containere(singurul de pe Dunăre, de la Viena până la Marea Neagră), având în vedere accesul său direct la Dunărea maritimă(nave de maxim 15.000 tdw) şi la calea ferată. Concesionarul Sarmis S.A. lucrează la realizarea infrastructurii şi racordării la utilităţile existente în imediata apropiere a zonei(alimentare cu apă, canalizare, energie electrică).
– Perimetrul 2 – are asigurate utilităţi necesare desfăşurării activităţii de zonă liberă(împrejmuire şi punct de control, iluminat perimetral, drumuri interioare, alimentare cu energie electrică şi apă curentă). În prezent se desfăşoară lucrări pentru racordarea utilizatorilor la reţeaua cu gaz metan, precum şi la asigurarea accesului intern la calea ferată. Acest perimetru este destinat activităţilor de procesare şi asamblare, depozitare, prelucrarea în lohn etc şi numără deja 16 firme concesionare.
– Perimetrul 3 – aici se află danele pentru navele maritime, până la 15.000 tdw(pescaj maxim de 8 m). În acest amplasament dotat cu utilităţi(împrejmuire şi punct de control, instalaţii electrice, instalaţii gaz metan, apă curentă şi canalizare etc) există spaţii destinate birourilor, depozite dotate cu utilaje pentru manipularea mărfurilor, linii C.F. pentru deservirea utilizatorilor zonei şi platforme pentru depozitarea containerelor. În acest perimetru funcţionează 21 firme concesionare şi 19 utilizatori de spaţii de depozitare în regim de închiriere. Putem spune ca terenul acestui perimetru a fost aproape în întregime concesionat, iar activităţile adecvate lui sunt cele bancare, depozitare, industrie uşoară, comerţ en gros şi en detail, expoziţii, alimentaţie publică etc.
Trebuie de menţionat faptul că traficul de mărfuri în zona liberă Brăila atinge valori lunare de 1,5 – 3,3 milioane USD.
Avantajele oferite de zona liberă Brăila
Firmele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul zonei libere beneficiază de următoarele facilităţi, specifice tuturor zonelor libere:
Scutire de impozit pe profitul realizat în zonă;
Scutire de taxe vamale;
Scutire de plata accizelor;
Scutire de TVA.
Situată la aproximativ 20 km de graniţele Republicii Moldova şi ale Ucrainei, zona liberă Brăila oferă utilizatorilor – pe lângă importantele facilităţi fiscale şi vamale – şi alte avantaje :
– Acces pentru autovehicule de orice tonaj;
– Acces cale ferată;
– Acces pentru nave maritime( până la 8750 tdw sau 7,60 pescaj) sau fluviale (şlepuri, barje etc);
– Posibilităţi diverse de manipulare(încărcare-descărcare, sortare etc);
– Posibilităţi de depozitare în aer liber(platforme) sau în depozite;
– Consultanţă vamală şi tehnică;
– Apă curentă, canalizare, energie electrică, telefon/fax, pază.
În ceea ce priveşte facilităţile de natură fiscală şi vamală, în cazul în care va fi adoptată noua legislaţie cu privire la impozitul pe profit şi plata TVA , zona liberă Brăila este ameninţată de aceleaşi probleme ca şi celelalte zone libere, şi anume:
o Reducerea numărului clienţilor, adică a investitorilor concesionari;
o Reducerea volumului exporturilor;
o Scăderea considerabilă a veniturilor.
Oportunităţi de dezvoltare economică în cadrul zonei libere Brăila
La ora actuală există mai multe oportunităţi de dezvoltare a afacerilor în judeţul Brăila, deci implicit şi în zona liberă Brăila. În acest scop sunt realizate diverse proiecte cum ar fi cele menţionate mai jos:
a. Încă din 1997 a fost iniţializat un proiect complex pentru dezvoltarea economiei locale , cu finanţare solicitată de la FIDEL(100.000 ECU) şi resurse proprii (75460 ECU). Acest proiect îşi propunea înfiinţarea unui centru de legătură pentru captarea investiţiilor străine şi facilitarea accesului oportunităţilor fiscale şi vamale oferite de zona liberă, prin concentrarea resurselor sub formă de infrastructuri şi servicii performante oferite întreprinzătorilor privaţi, reducând astfel efortul investiţional iniţial de primă instalare şi crescând randamentul capitalului investit. Principalele rezultate ce se doreau a fi realizate prin implementarea proiectului erau:
• Crearea unei infrastructuri performante oferite IMM-urilor care să ducă la majorarea volumului de exporturi nete realizate;
• Atragerea unui număr mare de întreprinzători care să îşi deruleze afacerile beneficiind da facilităţile oferite de zona liberă;
• Amplificarea operaţiunilor de transfer tehnologic şi de modernizare a proceselor industriale şi atragerea prin subcontractare a agenţilor economici locali;
• Creşterea numărului de locuri de muncă.
b. Prefectura municipiului Brăila a realizat un proiect pentru construcţia unui nou pod peste Dunăre, prin intermediul căruia drumul între nordul ţării şi Marea Neagră s-ar scurta cu 150 km. Noul pod, care va face legătura cu oraşul Galaţi şi localitatea Măcin, ar urma să fie construit în zona şoselei de centură a municipiului Brăila. Valoarea totală a investiţiei a fost estimată la 300 milioane USD şi ar avea un impact favorabil asupra zonei libere Brăila, deoarece ar constitui un avantaj în plus al zonei şi ar atrage noi investitori de capital. Totuşi, această afacere a rămas la stadiul de proiect până în prezent, în luna august 2002 discutându-se chiar de renunţarea la el.
c. În prezent, există un proiect pentru crearea în zona liberă Brăila a unui parc industrial , care va avea antrepozite, terminale şi puncte de colectare pentru firme din sectorul privat. Proiectul a fost aprobat de Comisia Europeană şi va fi finanţat prin programul PHARE, valoarea totală a lucrărilor fiind de 4 milioane EURO. Parcul va fi construit la intersecţia a trei principale coridoare de transport ce leagă Marea Neagră de Europa de Vest, pe o suprafaţă de 6,1 ha de teren. În cadrul parcului se vor construi o clădire administrativă, un pavilion expoziţional, trei clădiri de câte 10.000 mp pentru incubatoare de producţie, facilităţi de stocare, un centru logistic şi săli de conferinţe. De asemenea, proiectul include construcţia tuturor facilităţilor de infrastructură, inclusiv drumuri de acces în lungime totală de 3 km. În octombrie 2001 s-a decis ca acest parc industrial să fie orientat preponderent către tehnologia informaţiei şi comunicaţiei, iar iniţiativa să fie promovată de delegaţia MCTI la Târgul Internaţional pentru IT&C, Systems 2001, Munchen.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
