În teoria dreptului se face distincţie între principiile fundamentale ale dreptului şi principiile aplicabile unor ramuri: dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul penal. Un rol important în definirea principiilor fundamentale îi revine disciplinei Teoria generală a dreptului, ea având ca obiect principal de studiu principiile determinate prin generalizarea unor idei conţinute în normele particulare ale diferitelor ramuri ale dreptului. Prin principii se desemnează acele “ idei , abstractizări sintetice prin care se redau trăsăturilor comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene”. Sunt astfel individualizate principiile răspunderii juridice: principiul răspunderii pentru fapte savârşite cu vinovăţie, principiul răspunderii personale, principiul justiţiei sanctiunii şi principiul celeritaţii tragerii la răspundere, ele sintetizând esenţa “fenomenului” răspunderii juridice. În schimb, principiile dreptului au fost definite în felul urmăror: “ Prin principii în domeniul dreptului înţelegem atât un fundament al sistemului de drept, cât şi o modalitate de coordonare a normelor juridice în jurul unor idei călăuzitoare”. Definiţia este urmată de distincţia dintre principiile fundamentale – care refelectă ceea ce este esenţial şi profund în cadrul unui tip de drept – şi princiliul valabile numai anumitor ramuri ale dreptului. Importanţa practică a principiilor în drept este analizată în două sensuri. Într-un sens, principiile dreptului asigură construcţia unitară a sistemului de drept, această latură apărând în mod pregnant în procesul de elaborare a dreptului şi constituindu-se într-un element important de tehnică legislativă. În cel de-al doilea sens, principiile de drept capătă o dimensiune cognitivă contribuind “în mod decisiv la cunoşterea sistemului” dreptului. Astfel, putem constata importanţa deosebită a principiilor atât în procesul de elaborare a dreptului, cât şi în cel de aplicare a normelor juridice, în acest din urmă caz, cunoşterea lor îi conferă interpretului un instrument stiinţific preţios de analiză.