Al doilea război balcanic a fost provocat de spiritul bulgar, după succesele obţinute de ei anterior, bulgarii erau încrezuţi că vor obtine succese şi în faţa Greciei şi a Serbiei. Astfel la 29 iunie bulgarii au pornit spre aceste două state fără ai informa pe aceştea din urmă despre război. Planul a suferit eşec. Atît Grecia cît şi Serbia şi-au menţinut poziţiile şi chiar şi le-au îmbunătăţit. Romiânia intrase în război ca să obţină Dobrogea de la Bulgaria iar otomanii au ocupat Adrianopolul. Acest eveniment era important şi p/t Austro-Ungaria care doar aşteptatu un conflict sîrbo-bulgar. Berhtold (austro-ungar) afirma că nu va permite extinderea teritoriilor sîrbe şi e gata să înceapă un război. Situaţia însă sa schimbat p/t că nu se dorea un conflict cu România cu atît mai mult germanii erau împotriva unui război. Ei (germanii) sperau la o prietenie între români, greci şi chiar sîrbi avînd pe de altă parte o poziţie negativă faţă de bulgari. Totuşi implicarea Austro-Ungara în Serbia nu a avut loc din cauza poziţiei germane. Participanţii celui de-al doilea război balcanic s-au întrunit la Bucureşti şi au semnat pacea în august 1913. Conform acestei păci Bulgaria era învinsă şi trebuia să facă anumite cedări. Ea ceda Dobrogea României iar Adrianopolul Turciei. Serbia primea o bună parte din Macedonia iar Grecia primea restul Macedoniei şi partea de vest a Traciai inclusiv Salonicul. Bulgaria primea doar o fîşie îngustă a Macedoniei şi Estul Traciei care îi permitea accesul la marea Egee. In total ea primea un teritoriu cu o populaţie de 400 mii de locuitori, pe cînd serbia şi grecia primeau cîte un milion jumate de locuitori. Pacea de la Bucureşti nu a fost prezentată Marilor Puteri. Austria dorea ca să se insiste asupra cedărilor bulgare. Ideia a fost respinsă de germani care doreau relaţii bune cu România, Grecia şi Serbia. Se saluta întărirea Turciei. Wilhelm II nu a luat în consideraţie ideile austro-ungare ci a recunoscut pacea de la Bucureşti. Rusia avea o poziţie mai apropiata de bulgari şi nu doreau expansiunea grecilor spre marea Egee, însă Rusia nu a primit susţinerea Franţei şi Angliei. Ca urmare aceste state balcanice păreau să devină întotalitate independente nefiind satelitul vre-o unii mari puteri. Expresia „balcani p/t popoarele balcanice” se adeverise. Hotărirea păcii de la Bucureşti a fost recunoscută de toate marile puteri excepţia făcînd doar Austro-Ungaria. Chiar şi Rusia a recunoscut această pace. Ea perdea influenţa în peninsulă însă era mulţumită că aceste state nu erau dirijate de o altă putere. In octombrie 1913 Berhtold a mai făcut o ameninţare. Provocaţi, sîrbii au trecut hotarul Albaniei p/t a instaura o ordine acolo. Berhtold a trimis un ultimatum cerînd ca într-o săptămîna trupele sîrbe să fie evacuate. Ca urmare sîrbii au părăsit Albania. Chiar dacă Balcanii prezentau interes sporit p/t unii membri a celor două blocuri militaro-politice, în special p/t Rusia şi Austro-Ungaria, acest război nu a reprezentat un eveniment aprins între aceste mari puteri
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
