Extinderea NATO în perioada post Război Rece.
Alianţa de astăzi a început să ia forma în 1991, după colapsul Uniunii Sovietice şi, în consecinţă, a încetării Războiului Rece. Odată cu terminarea Războiului Rece, Alianţa şi-a asumat noi…
Intervenţia NATO în Kosovo – greşeală sau succes?
Planul de a folosi fortele NATO drept instrument de pacificare a beligerantilor a aparut drept viabil la jumatatea anului 1998. In iunie 1998 presedintele Statelor Unite s-a angajat sa apere…
NATO si lupta contra terorismului
Şefii de state aliaţi au declarat în noiembrie 2006 că „terorismul… şi proliferarea armelor de distrugere în masă vor constitui probabil principalele ameninţări la adresa Alianţei în următorii 10-15 ani”.…
Organizatia Tratatului Nord-Atlantic
Organizatia Tratatului Nord-Atlantic (NATO) si-a definit, prin actul sau fondator semnat la Washington D.C., la 4 aprilie 1949, scopul: apararea colectiva si pastrarea pacii si securitatii. In perioada imediat urmatoare,…
Manlio Brosio: artizanul consensului în perioada războiului rece.
Manlio Brosio, cel de al patrulea secretar general al NATO, mediul strategic în care acţionează NATO şi activităţile în care Alianţa este angajată a devenit de nerecunoscut. Totuşi, unul dintre…
Manfred Wörner: Un vizionar NATO .
Manfred Wörner a fost cel de la şaptelea secretar general al NATO începând de la 1 iulie 1988 şi până la moartea sa prematură cauzată de cancer la 13 august…
Rolul NATO în cadrul evoluţiei construcţiei de securitate europene la începutul secolului XXI .
În prezent, construcţia europeană de securitate reflectă trăsăturile esenţiale ale mediului geopolitic în care se derulează: tranziţia către sistemul internaţional multipolar, competiţia între puteri în spaţiul euroatlantic pentru redistribuirea rolurilor;…
Marea Britanie la Conferinţa de Pace de la Paris.
MB a fost reprezentată la Conferinţa de Pace de la Paris de prim ministrul său David Lloyd George în consiliul celor 4 mari, iar lordul Balfour, Curzon şi Churchil au…
Interesele Franţei la Conferinţa de Pace de la Paris.
La Paris interesele FR au fost susţinute de către liderul delegaţiei franceze- George Clemenceau. Principalele interese ale Fr eau: Divizarea GER prin crearea Bavariei independente şi a unei republici sub…
Italia la Conferinţa de Pace de la Paris.
Italia era reprezentata de prim-ministrul Orlando si ajutorul sau Sonino. Ei cer recunoasterea acordului de la Londra din 26 sept 1915, dintre It, de o parte, si MB,Fr,Rus de alta.…
Tratatul de la Versailles.
Tratatul de la Versailles din 1919 este rezultatul negocierilor de 6 luni purtate la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la încheierea oficială a WWI.…
SUA la Conferinţa de Pace de la Paris.
SUA la Conferinţă era prezentată de W.Wilson. anul 1918 vine din partea SUA cu un şir de propuneri: 8 ianuarie-Cele 14 puncte. 1.tratate deschise, fără acorduri secrete, diplomaţie deschisă. 2.libertatea…
Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye.
Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye, cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace încheiat între Aliaţii din Primul război mondial…
Tratatul de la Neully-sur-Seine.
Tratatul de la Neully-sur-Seine a fost semnat la data de 27 noiembrie 1919 intre puterile Aliate învingătoare în Primul razboi Mondial, inclusive Romania şi Bulgaria,ţara invinsă în război. Tratatul este…
Problema Turcă la Conferinţa de Pace de la Paris.
Problema Turcă la Conferinţa de Pace de la Paris avea câteva dimensiuni: TERITORIALĂ: a)problema „independenţei” arabilor, b)formarea Armeniei, c)Izmirul (Smyrna) ocupat de Grecia, d)problema strâmtorilor şi a ocupării Constantinopolului, e)Tracia…
Problema Rusă la Conferinţa de Pace de la Paris.
Existau 2 pozitii puternice referitor la prob rusa. Este vb despre o pozitie a lui Clemanceau si a lui Wilson. In cazul lui clemanceau acesta avea o pozitie unica si…
Problema Basarabiei la Conferinţa de Pace de la Paris.
Probl. B. a început de facto în 1812, odată cu anexarea terit. la Imp.Ţarist.Trebuie să menţionăm faptul că în 1856 jud. Chilia, Ismail şi Cetatea Albă sunt retrocedate Ro, pt.ca,…
“Cele 14 puncte”.
“Cele 14 puncte” au fost prezentate de W.Wilson în sesiunea comună a Congresului din 8 ianuarie 1918. În discursul său, Wilson a încercat să stabilească un proiect viabil p/t restabilirea…
Problema Europa de Est la Conferinţa de Pace de la Paris.
Europa de est a fost centru discuţiilor la Conferinţa de la Paris,capătînd o nouă identitate.Mit istoric-afirmaţie apriorică despre trecut care are un substrat politic.Miturile istorice au devenit fundamentul ideologiilor naţionaliste…
Realizarea şi organizarea păcii în urma primului Război Mondial.
Realizarea şi organizarea păcii în urma Ir.m. sa lovit de numeroase obstacole şi dificultăţi, precaritatea şi nesiguranţa ei caracterizînd lumea internaţ. Fiecare dintre reprezentanţii celor 4 mari puteri, în cadru…
Problema iugoslavă la Conferinţa de Pace de la Paris.
Problema iugoslavă s-a încadrat negocierilor vis-a-vis de încheierea păcii cu Austria şi Ungaria, dat fiind faptul că teritoriile ce pretindeau acum a se încadra noului Regat sârbo-croato-sloven fuseseră părţi componente…
România la Conferinţa de Pace de la Paris.
Obiectivul fundamental al României în perioada interbelică a fost menţinerea status-quo-ului teritorial obţinut prin semnarea tratatelor de pace incluse în aşa-numitul sistem versaillez. La conferinţa de la Paris, România a…
Modificările pe harta Europei de la sfârşitul primului război mondial.
La sfârsitul primului razboi mondial, în toamna anului 1918, se înregistrau modificari importante pe harta Europei, determinate de disparitia marilor imperii multinationale: Austro – Ungaria, Imperiul Otoman si Imperiul Tarist.…
Stabilirea relaţiilor diplomatice. Condiţiile stabilirii.
Existenţa de relaţii diplomatice constituie o stare normală a raporturilor dintre 2 state. Instituţia stabilirii rel diplom este tratată împreună cu aceea a înfiinţării misiunii diplom. Stabilirea şi ruperea rel…
Reprezentanţele diplomatice. Categoriile.
Multiplele şi variatele probleme şi activităţi care apar în sfera RI nu pot fi rezolvate în totaliatatea lor de către şeful de stat şi de ministrul afacerilor ext. Întâlnirile în…
Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare.
Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare, conventie din 24/04/1963. Statele parti la prezenta Conventie, Convinse ca o conventie internationala asupra relatiilor, privilegiilor si imunitatilor consulare va contribui,…
Înfiinţarea şi desfiinţarea Oficiului Consular.
Înfiinţarea şi desfiinţarea Oficiului Consular sau schimbarea clasei acestuia sînt iniţiate de Ministerul Afacerilor Externe şi aprobate prin hotărîre de Guvern.Oficiilor consulare li se atribuie următoarele clase:clasa I – consulat…
Operaţiunile militare pe fronturile europene (1914-1916).
Cauza principala a razboiului a fost incapacitatea catorva mari puteri de a solutiona prin negocieri si acorduri conflictele lor de interese legate de stapanirea de colonii, de dominatie asupra marilor,…
Începutul războiului pe Frontul de Vest.
Progresele în tehnologia militară au înclinat balanţa pe câmpul de luptă în favoarea apărării, cauzând un număr enorm de pagube, deoarece tacticile contemporane deveniseră arhaice în noile circumstanţe. Sârma ghimpată…
Semnificaţia intervenţiei americane în primul război mondial.
Un eveniment capital care a schimbat brusc echilibru de forţe în favoarea alianţei antigermane, a fost intrarea în război a SUA. În conformitate cu izolaţionismul ei tradiţional, SUA a păstrat…
Diplomaţia românească la începutul Războiului Rece.
La finalul celui de-al doilea război mondial, România se afla într-o situaţie suficient de complexă care oferea, deopotrivă, atât speranţe, cât şi îngrijorări pentru perioada postbelică. Deşi suferiseră mari pierderi…
Diplomaţia Războiului II Mondial.
Cel de al doilea razboi mondial, conflict ale carui consecinte sunt vizibile si azi în organizarea sistemului international de state, a fost – pâna când razboiul rece a preluat suprematia…
Semnificaţia noţiunilor război regional şi război mondial.
Războiul total este un conflict de o anvergură maximă, în care factorii pol mobilizează toate resursele disponibile pt a asigura distrugerea capacităţilor rivalilor de a se apăra. Războiul total este…
Problemele controversate în jurul celui de-al II-lea război mondial.
In 1 rînd prob legate de evol raporturilor I pe parcursul perioadei 1919-1946,deşi conform cursului limitele cron ar tre 1939-1945, totuşi e greu de inteles evoluţia şi natura raporturilor dintre…
Sistemul de la Versailles şi falimentul acestuia
Conf Paris (ian1919)a avut rolul de a inkeia tratate separate cu fiecare stat invins.Au for semnate 5 tratate, cu Germ la Versailles, 28iun 1919, acesta a fost considerat tr de…
Politica de conciliere statelor garante a Sistemului de la Versailles şi al Societăţii Naţiunilor.
Pe parcursul întregii perioade interbelice, diplomaţia occidentală, în special MB, şi-a menţinut rolul de balansator pe scena politica europeană. Londra nu dorea izgonirea URSS de pe continentul european pt a…
Anschlussul şi Cârdăşia de la Munchen.
În programul lui Hitler „Main Kampf” anshluss-ul era privit ca sarcină primordială. La 7 februarie, cancelarul Austriei Schuschnigg a primit invitaţia de a vizita reşedinţa lui Hitler. Pt intimidarea cancelarului,…
Cauzele Războiului II Mondial.
Cauzele II RM îşi au originile în IRM. Astfel, Trat. de pace de la Versailles, impus GER de către Puterile învingătoare în IRM. GER a fost declarat principalul stat responsabil…
Axa Berlin-Tokyo-Roma.
Axa Berlin-Tokyo-Roma s-a constituit în cîteve etape. Apropierea efectivă a început prin intervenţia comună a Germaniei şi Italiei în Spania. În urma acestui eveniment, la 25 octombrie 1936, la Berlin…
Politica externă a URSS în perioada interbelică.
Iniţial, guvernul lui Stalin a semnat un tratat de neagresiune cu Germania Nazistă, cu o anexă secretă prin care Europa răsăriteană era împărţită în sfere de influenţă nazistă, respectiv sovietică.…
Politica externă a SUA în perioada interbelică.
Secolul XX a fost uneori numit “Secolul American” din cauza influenţei exercitată de către această ţară asupra întregii lumi. Influenţa sa relativă a fost în special mare deoarece Europa, care…
Starea armatei şi a societăţii sovietice în ajunul războiului II mondial.
După Congresul al XIV-lea al Partidului (18-31 decembrie 1925) incepe de facto ceea ce avea să devină mai tarziu “marea teroare”- eliminarea initial de pe scena politică apoi si fizică…
Schimbarea hărţii în perioada 1935-1940.
1931 – Japonia în războiul cu China ocupă Manciuria instaurând un guvern marionetă, ca urmare niponii se retrag din Liga Naţiunilor în 1933. 1935 – Italia ocupă Etiopia. 1937 –…
Atacul şi cucerirea Poloniei, septembrie 1939.
Germania era interesată de stabilirea unor noi graniţe cu Polonia, care să rezolve problema izolării exclavei germane a Prusiei Răsăritene care era separată de trupul Reichului de “Coridorul polonez”. În…
Războiul sovieto-finlandez 1939-1940.
Conducerea URSS a cerut Finlandei cedarea unor teritorii sub pretext că hotarul sovieto-finlandez trece aproape de Leningrad. Totodată sovieticii doreau comunizarea Finlandei, formînd în acest sens, guvernul condus de secretarul…
Campania Germaniei în Occident. De la Războiul straniu la Căderea Franţei.
Pe frontul de vest francezii au trecut la ofensivă. Iar faptele par să demonstreze că nici Anglia şi nici Franţa nu s-au angajat în mod serios în conflict şi astfel…
Bătălia pentru Anglia, şi eşecul acesteia.
A.Hitler a considerat că după capitularea Franţei, Marea Britanie va cere pace. Potenţialul militar al Angliei era inferior celui german la acea dată însă conducerea germană n-a luat în calcul…
Campania Germaniei şi aliaţilor ei din Balcani, cauzele şi desfăşurarea acesteia.
În urma eşecului lui Mussolini şi izgonirea lor din Libia ,Italia a fost nevoită sa ceară ajutor Germaniei dat fiind faptul că scopurile strategice ale lui Hitler coincideau cu cele…
Atacul asupra URSS. Planul Barbarossa semnificaţia acestuia.
După capitularea Franţei şi reducerea capacităţii de ripostă a Marii Britanii, Hitler a avut iluzia că a obţinut “libertatea” de actiune. Ca urmare la 18 septembrie 1940, a fost aprobat…
Participarea statelor europene alături de Germania şi Italia în război, caracterul acesteia.
Tratatele dintre Germania , Italia si Japonia din perioada 1936-1937 au dus la crearea Axei Roma-Tokyo-Berlin .In septembrie 1940 se semna la Berlin Pactul Tripartit care reglementa “spatiul vital” al…
Poziţia SUA faţă de război, de la izolaţionism la lend-lease (1939-1941).
Declansarea IIWW a fost cauzat de mai multi factori: 1.Tendintele germaniei de a se razbuna pe tratatul de la Versailles. (conform caruia GE i se limiteaza potentialul armat, i se…
Cauzele intrării Japoniei în război, principalele direcţii de atac ale acesteia.
Sunt citeva cauze care au făcut intrarea Japoniei în II ww. Cauză: 1.Japonia dorea sa puna mana pe piata Chinei si Asiei de sud-est , sa foloseasca resursele imense de…
Atacul japonez asupra Pearl Harboru-lui şi consecinţele acestuia.
Războiul în oceanul pacific începe abia la sfârşitul anului 1941. La 7 decembrie aviaţia Japoniei, fără preîntâmpinări urma să bombardeze cea mai mare flotă americană a SUA care era amplasată…
Crearea Alianţei antihitleriste, etapele principale.
În completare, la 1 ianuarie 1942, s-a semnat la Washington, de către Roosevelt, Churchil, Litvinov şi Soong (reprezentând China), Declaraţia Naţiunilor Unite, la care au aderat numeroase ţări. Reluând ideile…
Debarcarea trupelor anglo-americane în Italia şi Capitularea acesteia. Soarta lui Benito Mussolini.
Invazia combinată britanico-canadiană-americană din Sicilia a început pe 10 iulie 1943 cu o operaţie de debarcare amfibie şi cu o operaţiune aeropurtată în golful Gela şi în nordul Siracuzei. Germanii…
Conferinţa de la Casablanca şi rezultatele acesteia.
În 1942 Stalin a insistat ca Aliaţii occidentali să deschidă un front în vestul Europei, astfel încât sovieticii să nu poarte singuri un război terestru. Roosevelt şi Churchill s-au întalnit…
Conferinţa miniştrilor de externe de la Moscova 1943.
In octombrie 1944, premierul britanic W. Churchill a întreprins o vizită la Moscova, fără a-i pune la curent pe sovietici şi pe americani care va fi scopul călătoriei şi tema…
Conferinţa de la Teheran, problemele discutate.
Conferinţa de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943, Teheran, Iran) a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanţă vitală pentru mersul celui de-al doilea…
Problema celui de-al doilea front: Operaţia Owerlord.
După ce Germania a invadat Uniunea Sovietică, Armata Roşie a suportat greul luptelor împotriva Puterilor Axei pe frontul continental european. Într-o declaraţie comună cu Stalin, preşedintele SUA Franklin D. Roosevelt…
Înţelegerea Stalin-Churchill de la Moscova din octombrie 1944.
La 13 octombrie 1944, la Moscova, liderilor U.R.S.S. si Marii Britanii li s-a adaugat si delegatia polona de la Londra. De la bun început, premierul Mikolajczyk a respins toate întelegerile…
Conferinţa de la Yalta importanţa acesteia.
Conferinţa de la Ialta, numită şi Conferinţa din Crimeea a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică. Delegaţiile au fost conduse de către…
Discuţiile în jurul construcţiei postbelice: Declaraţia Europei Eliberate din februarie 1945.
Declaratia europei eliberate, emisa la conferinta de la Ialta in februarie 1945 a obligat MB, SUA si URSS sa contribuie la organizarea unor alegeri libere si stabilirea de guverne democrate…
Capitularea Germaniei.
Actul capitularii GE a fost intrumentul legal prin care Inaltul Comisariat al Wehrmachtului (OKW) a capitulat simultan in fata fortelor expeditionale aliate si URSS pe frontul european al celui WWII.…
Conferinţa de la Potsdam, problema criminalilor de război şi intrării URSS în război împotriva Japoniei.
Conferinţa de la Potsdam a fost o conferinţă ţinută după încheierea WW2 în Potsdam, Germania (lângă Berlin), din 17 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanţii Uniunii Sovietice,…