Capitularea Japoniei.
În anul 1943 supremaţia anglo-americană pe mare şi în aer a devenit copleşitoare şi în Pacific. -linia apărării nipone a fost strapunsă iar numeroase insule au fost eliberate. -când sfârşitul…
Contradicţiile dintre aliaţi cu privire la organizarea lumii postbelice începutul “Războiului rece”.
După sfîrşitul celui IIRM a fost pusă problema organizării postbelice a lumii. În conformitate cu hotărîrile Conferinţei de la Posdam, este înfiinţat Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) al marilor puteri,…
Ocupaţia militară sovietică a Europei de est.
Europa de Est, la conferinţa de la Ialta era dată, pe mîna lui Stalin, liderii celor 3 puteri ale coaliţiei antihitleriste, Roosevelt, Churchill şi Stalin, se întâlneau, pentru a-şi împărţi…
Problema Germană în cadrul diplomaţiei celor Trei mari, în perioada războiului şi postbelică.
În cadru întîlnirilor celor 3 mari în perioada războiului una din problemele principale a fost cea a Germaniei. Problema Germaniei a constituit motivul principal al dezbaterilor. Neînţelegeri au început de…
Organizarea lumii postbelice. Crearea ONU, şi locul acestuia.
În conformitate cu acordurile de la Yalta cu privire la instituirea unei organizaţii internaţionale de menţinere a păcii în lume, între 25 aprilie şi 26 iunie 1945 la San Francisco…
Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR).
ICNUR – organizatia pentru refugiati a Natiunilor Unite, are mandat din partea Organizatiei Natiunilor Unite sa conduca si sa coordoneze actiunea internationala pentru protectia mondiala a refugiatilor si pentru rezolvarea…
Jurnalistul.
În lumea culturii, jurnaliştii au o presă proastă. Cînd vrei să spui că treburile nu merg bine în cultură, dai vina pe ziariştii care îşi dau cu părerea despre toate.…
CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI.
Profesiunea de jurnalist este liberă şi independentă, în concordanţă cu principiile dreptului la libera exprimare şi ale dreptului la informaţie enunţate de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia Europeană…
Conceptul de comunicare. Comunicarea ca fenomen social.
Cuvântul comunicare a devenit un însoţitor al celor mai tulburătoare experienţe intelectuale, un concept atrăgător şi utilizat cu o frecvenţă de invidiat. „Comunicarea este terenul de întâlnire conceptuală unde se…
Modelul fundamental al comunicării.
Elementele fundamentale ale procesului de comunicare sunt: emiţătorul, canalul, mesajul (informaţia) şi receptorul. Transmiterea sau transferul informaţiei de la un participant (emitentul) la altul (receptorul) are loc prin intermediul unui…
Tipologii ale comunicării în funcţie de diferite criterii.
Se pot distinge două mari forme de comunicare umană: comunicarea directă şi comunicarea indirectă (mediatizată). Primei categorii îi corespund situaţiile de comunicare în care există prezenţa, în acelaşi spaţiu fizic,…
Trăsăturile distinctive ale comunicării de masă.
Mass-media ca termen generic ce desemnează orice mijloc de comunicare în masă (presă tipărită, agenţie de presă, radio, televiziune, cinema, afişaj etc.) şi care desemnează, în acelaşi timp, un intermediar…
Tipuri de instituţii media.
Instituţiile din sistemul mass-media pot fi clasificate după diferite criterii: a) în funcţie de scopul activităţii, există instituţii orientate către obţinerea profitului (comerciale) şi instituţii non-profit (cele de serviciu public);…
Funcţiile mass-media: modalităţi de abordare.
Mass-media constituie un important instrument al stabilităţii unei societăţi. Funcţiile pe care sistemul mass-media le oferă la nivel social consolidează deci stabilitatea sa şi, atâta vreme cât societatea le reclamă…
Funcţia de informare.
„Rolul unui ziar este de a afla informaţia proaspătă despre chestiuni de interes public şi de a o transmite cititorilor cât mai repede şi cu cât mai multă acurateţe, în…
Funcţia de informare.
„Rolul unui ziar este de a afla informaţia proaspătă despre chestiuni de interes public şi de a o transmite cititorilor cât mai repede şi cu cât mai multă acurateţe, în…
Funcţia de interpretare.
Jurnalismul de interpretare apare în SUA în anii 30, ca răspuns la nevoia de a pune în serii coerente faptele, evenimentele disparate, astfel încât să poată fi posibilă sesizarea tendinţelor.…
Funcţia de culturalizare (educativ-formativă).
Omul foloseşte azi mass-media nu numai pentru a afla „ştirile zilei”. Spre exemplu, televizorul, o dată pătruns în locuinţă, răspunde unui spectru mult mai larg de trebuinţe spirituale, el dimensionează…
Funcţia de divertisment.
Răspunzând dorinţei de relaxare a omului stresat de solicitările profesionale, dar şi setei de evadare într-un univers imaginar, funcţia de divertisment a invadat până într-atât conţinutul mass-media, încât tinde să…
Jurnalişti, colaboratori, animatori – o convieţuire tensionată.
O instituţie de presă înseamnă mai mult decât segmentul jurnalistic propriu-zis, de aceea numeroase dezbateri au avut ca obiect linia de demarcaţie, de data aceasta internă, dintre jurnalişti şi non-jurnalişti.…
Structura textului jurnalistic.
Structura textului jurnalistic constă în construcţia acestuia, realizată prin unitatea conţinutului şi a formei. Ea presupune integrarea (asamblarea) elementelor constitutive într-un tot închegat, unitar, coerent, înţeles ca sistem al relaţiilor…
Etapele principale ale conceperii şi elaborării unui text jurnalistic.
Aşadar, planificarea şi „construcţia” textului jurnalistic se desfăşoară în conformitate cu aşteptările publicului vizat, cu intenţia de a atrage şi de a menţine interesul acestuia. Să urmărim traseul „concepţie –…
Mass-media şi mediul politic. Modele (regimuri) de presă.
Se afirmă adesea că mass-media au trei funcţii: să informeze, să educe şi să distreze. Este puţin prea sumar. Mai ales la începutul secolului XXI. Mass-media, din ce în ce…
Conceptul de cultură de masă.
Mulţi teoreticieni consideră că prin fundamentele ei economice, prin conţinut şi estetică, prin formele de difuzare socială comunicarea de masă se dovedeşte a fi, în mod aproape evident, o dimensiune…
Încercare de abordare a funcţiilor mass media.
Au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăţi moderne în absenţa mass-media. Aceştia au recunoscut că, deşi critic al comunicării de masă, văzându-i acesteia numai neajunsurile,…
Funcţia de informare.
În vorbirea curent-lejeră, dar şi în multe cărţi de jurnalism, expresii precum “nevoia de informaţii” ori “necesitatea de a fi informat” nu par a pricinui vreun motiv de nelinişte sau…
Funcţia de corelare (interpretare).
Am ales pentru cea de-a doua funcţie a presei denumirea “de corelare” în onoarea politologului din S.U.A., Harold D. Laswell, cel care a fundamentat, în 1948, Teoria sociologică funcţionalistă. Acesta,…
Funcţia de comunicare (de “legătură”).
Funcţia de comunicare sau de “legătură” mai este numită şi funcţie de integrare socială, deoarece se crede că a comunica înseamnă implicit a integra. Într-unul din dialogurile sale, în Republica,…
Funcţia educativ-culturală.
În general, lumea intelectuală a acceptat că întreg comportamentul uman este ghidat de norme culturale, explicit dar, mai ales, implicit. Indivizii, care suportă efectele acestui “ghidaj”, nu-i pot conştientiza, cel…
Funcţia de divertisment.
Uriaşa dezvoltare a mediilor audiovizuale i-a condus pe unii cercetători la consideraţia că “rolul global al media se defineşte prin funcţia de transpunere a realului în spectacol, receptând mijloacele de…
Funcţia publicitară.
Până în prezent, n-am întâlnit în volumele de jurnalistică funcţia publicitară semnalizată de sine stătător, ci doar, cel mult, amintită în spaţiul dedicat funcţiei de informare. Probabil că se consideră…
Ce este discriminarea?
Discriminarea pe baza de rasa, culoare sau etnicitate (?discriminare rasiala?) reprezinta aproape intotdeauna o violare a drepturilor omului. In conformitate cu Conventia Internationala privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala…
Ambivalenţa şi ambiguitatea poziţiei României în Tratatul de la Varşovia.
Pol. de distantare a regim. comunist din Rom.de URSS ar fi fost, regizata de Kremlin pentru a induce in eroare Occidentul si a folosi Rom.pu a avea acces la tehnologia…
Atitudinea României faţă de evenimentele din Ungaria din 1956. Poziţie oficială şi opinii neoficiale.
În ţările cu regim comuniste, anul 1956 a fost character. prin mişcări anticom. de masă, c. m. import. fiind în Pol. şi Ung. Desfăşurarea evenim. din Ungaria a fost urmărită…
Căderea comunismului în Romania. Frontul Salvării Naţionale şi noile realităţi politice din România.
Rom. cunoscuse in anii 1947-1989, timp de patru decenii de la proclamarea republicii si cucerirea puterii de catre comunisti, o perioada grea, de regim totalitar aservit Moscovei. “Perestroika” – promovata…
Context şi implicare externă în Revoluţia română din 1989.
Evenim.de la Timişoara şi Buc. din dec.1989 au culminat cu căderea lui Ceauş. şi a reg.comunist. Ceauşescu este confirmat în fruntea PCR pu 5 ani, la Congr. al XIV-lea al…
Directivele Biroului Politic – schiţă program de dezvoltare a economiei R.P.R. pe o perioadă de 10-15 ani.
În ceea ce priveşte economicul, la Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noi. 1958, Gh. Gheorghiu-Dej a evocat necesit. elabor. unui plan pu dezv. economiei româneşti. cu durată m. lungă…
Evenimentele politice în Romania dupa 23 august 1944.
Dupa 23 aug.1944 a ainc. Acupatia sov.in Rom., inceputul comunizarii pina 30 dec. 1947. După evenimentele de la 23 august 1944, negocierile cu România nu mai aveau sens, pentru că…
Factorii contextuali ai instaurarii regimului comunist în România
De 23 august 1944 sunt legate doua evenimente istorice care au avut o consecinta deosebita in evolutia Romaniei respectiv 23 august 1939 si, dupa cinci ani, lovitura de stat care…
Gheorghe Gheorghiu Dej şi începutul destinderii.
Fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa şi Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 18 martie 1965la…
Greva regală. Abdicarea forţată a lui Mihai I. Recunoaşterea guvernului lui Petre Groza.
Dupa declans.”grevei regale”, Mihai I a asteptat sprijinul anglo-americanilor in lupta cu URSS. Neimplicarea diplomatilor de la Bucur. in sustinerea actiunii lui au dus la planurile de demitere a guv.Groza.…
Guvernul lui Petru Groza. Comunizarea României.
P. Groza 7 dec.1884-7 ian.1958. a fost un politic.român şi prim-ministru în 1 guvern comunist al României între 1945 şi 1952. A fost Preşed.al Prezidiului Marii Adun. Naţion.a Rep. Popul.…
Impactul acordurilor de la Ialta asupra României.
Ialta a fost ultima mare conferinţă dinainte de sfârşitul războiului. Se crede că principalul obiectiv a fost acela de a asigura participarea Uniunii Sovietice la Naţiunile Unite Acordul funest dintre…
Impactul evenimentelor din Cehoslovacia şi atitudinea românilor faţă de Primavara de la Praga (1968).
1945-1968,cehosl.rep.centralizată, independentă, sub influenţa Un. Sovietice. Soviet, fiind nesatisfăcuţi de reformele cehoslovace, au pus în practică invazia ţării, 20-21 aug 1968, forţe militare din Un. Sov, RDG, Pol, Ung. şi…
Polemica sovieto-chineză şi impactul acesteia asupra relaţiilor româno-chineze.
In 28 şi 29 martie 1961, la Moscova, reuniunea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Observatori:reprezentanţi din R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam şi R.P.…
Organizaţia Naţiunilor Unite.
Organizaţia Naţiunilor Unite (organizaţie politică universală) este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume. Fondată în 1945, după Al Doilea Război Mondial, are 193 de state membre. ONU are misiunea…
Carta Natiunilor Unite
Nota introductiva:Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945, la incheierea Conferintei Natiunilor Unite pentru Organizatia internationala si a intrat in vigoare la 24 octombrie…
Дальневосточный вопрос в 1908 ― 1914 гг.
Подготовка к войне против Германии требовала от Антанты обеспечения своих интересов и тыла на Дальнем Востоке. Особенно повелительно стояла эта задача перед Россией и Англией. России было необходимо оградить себя…
Conflictul arabo-israilitean în perioada războiului rece .
Cu toate că nu exista o tradiţie istorică locală de război interetnic, începând cu 1947 – 1948, arabii şi israelienii au încrucişat armele decenii de-a rândul pe un spaţiu de…
Blocuri militaro-politice în perioada războiului rece – OTV, NATO.
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianţă politico-militara stabilită în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington pe 4 aprilie, 1949 . Pe lângă apărarea reciprocă NATO…
India în perioada 1947-1989.
India si a proclamat independenta la 15 august 1947.Uniunea Indiana stat federal. „Partaj” triplu este un acord in urma unei indelungate deliberari.Conditia independentei Indiei- separarea Pakistanului. Pakistanul a fost rezultatul…
Africa în perioada războiului rece.
In Africa, razboiul rece a garantat mult timp un fel de stabilitate precara. Fiecare bloc se temea ca celalalt îsi va extinde influenta si era gata sa sustina financiar nomenclaturile…
Relaţiile sovieto-americane în perioada războiului rece.
Războiul Rece este termenul folosit pentru a descrie interesele relaţiilor între USA şi Uniunea Sovietică (URSS), fiecare fiind în fruntea unor alianţe de mare forţă, între 1947-1989. Războiul a fost…
URSS în perioada lui Hrusciov, Brejnev.
Pentru pastrarea unui control total, statele comuniste s-au izolat de restul lumii, si termenul de ,,Cortina de fier” a fost popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna frontierele acestora; in…
Instaurarea regimurilor comuniste în Europa de Est: România, Bulgaria, Albania.
Începînd cu 1944 în România sa instaurat treptat, un regim politic si economic aservit Uniunii Sovietice. Cauze/etape: 1) 6 martie 1945 –impunerea guvernului Petru Groza, controlat de P.C.R. şi susţinut…
Japonia în perioada războiului rece.
La 7dec. 1941, aria celui deal II r.m. sa extins: Jap. a atacat prin surprindere baza maritimă militară a SUA-Pearl Harbor din Hawai. La 8 dec.1941, SUA au declarat război…
Geneza războiului rece.
În istoriografia americană există 3 curente a genezii R.R.: 1)Otodox, reprezentat Bailey, ei spun că URSS este unica vinovată de începutul R.R. -a încălcat tratatul de la Ialta. 2)La mij.…
Cauze şi consecinţe ale destrămării URSS-ului.
Principalele cauze a destrămării URSS au fost: -incapacitatea sistemului comunist de a moderniza economia, birocratizarea excesivă, reglementarea minuţioasă a tuturor produselor sociale; -lipsa libertăţii democratice, autotputernicia unui singur partid, cu…
Instaurarea regimurilor comuniste în: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria.
Crearea Poloniei în noiemb 1918. 1sept. 1939 dezmembrarea Poloniei de către URSS şi Germania în conformitate cu Pactul Ribentrop-Molotov. În Polonia existau 2 guverne, unul de exil de la Londra…
America Latină în Perioada războiului rece.
America Latină este un spaţiu clar definit dpdv geografic şi geoploitic. Spre deosebire de restul statelor din lume, statele din America Latină îsi obţin independenţa în sec 18. Brazilia a…
Blocuri militaro-politice în perioada războiului rece- NATO.
În urma celui de-al 2 WM, Europa Răsăriteană a fost divizată de cea Occidentală din cauza abordărilor ideologice şi politice diferite, specifice războiului rece. Europa Răsăriteană a ajuns sub dominaţia…
China în perioada războiului rece.
Referitor la tema „China in perioada RR” vom incepe cu anul 1917, cand China incetează să mai fie imperiu. Istoria ei nu se raportează la ani ci la dinastii, şi…
Franţa în perioada războiului rece.
În perioada anilor 1946-1958 a ,,existat’’ a IV-a republică Franceză. Calea politicii franceze în războiul rece s-a văzut din anul 1947 când partidul comunist a fost scos înafara legii, şi…
Căderea comunismului în: Polonia,Cehoslovacia, Ungaria.
Cauzele căderii comunismului aici au fost diverse: factorul Gorbaciov; criza sistemului sovietic, destinderea internaţională,obosirea sistemului, ineficienţa economică, deschiderea spre vest ş.a. În aceste 3 ţări a existat aşa numitul sistem…