Cererea şi oferta de titluri financiare pe termen lung

Cererea pentru hîrtii de valoare pe termen lung o exercită în principal menajele, şi unele instituţii financiare(casele de pensii, societăţile de asigurări).Dimensiunile cererii pentru astfel de bunuri sunt rezultatul anticipărilor realizate de cumpărătorii potenţiali în ceea ce priveşte: randamentul, cîştigul potenţial, riscul investiţilor, lichidarea hîrtiilor de valoare.
Randamentul hîrtiilor de valoare pe termen lung(de exemplu a unei obligaţiuni) se determină ţinîndu-se seama de faptul că venitul general a acestei hîrtii de valoare(cuponul) rămîne fix pînă la scadenţă. Formula de calcul a randamentului unei obligaţini porneşte de la preţul ei:
P=C/(1+e)+C/(1+e)2+….+C/(1+e)n unde : P- preţul obligaţiunii
C-cuponul obligaţiunii; n-termenul de scadenţă; e- randamentul hîrtiei de valoare
În situaţia unui termen de scadenţă foarte mare, avem următoarea formulă:
P=C/e; e=C/P;
Oferta hîrtiilor de valoare pe termen lung este susţinută de întreprinderi şi administraţii publice. Pentru agenţii economici întreprinzători, susţinerea investiţilor fizice care generează venituri după mai mulţi ani de la îmceperea obiectivului se poate face numai prin atragerea de resurse financiare (interne sau externe) pe termen lung.
Sursele financiare externe se pot asigura, în afara creditelor bancare pe termen lung, prin emisia hîrtiilor de valoare pe termen lung.
Cererea şi oferta de fonduri sunt 2 dimensiuni ale procesului de economisire şi investire supuse unor riscuri multiple:
– riscul opţional al investirii;
– riscul afacerii, care vizează incertitudinea privind produsele pe care le poate oferi piaţa de capital;
– riscul pieţei care vizează evoluţia preţurilor valorilor mobiliare în viitor;
– riscul lichidităţii;
– riscul creditului care intervine atunci cînd debitorul nu-şi poate respecta angajamentul de răscumpărare;
– riscul schimbării cadrului legislativ, care vizează atît piaţa valorilor mobiliare cît şi modificarea legislaţiei economice şi financiare, în general.