Sistemul legislaţiei cuprinde totalitatea actelor normative cu acest conţinut, acte normative aflate în strânsă interferenţă. Varietatea actelor normative cuprinzând norme de drept fiscal impune cu necesitate sistematizarea lor. Una dintre formele de sistematizarea a actelor normative, alături de încorporare, este codificarea.
Codificarea, ca formă superioară de sistematizare, constă în cuprinderea tuturor sau aproape a tuturor actelor normative dintr-o ramură de drept, în prelucrarea şi alcătuirea unui act normativ nou, denumit cod, care are valoarea unei legi. Adoptarea codurilor este de competenţa organelor legislative.
Codificarea este forma superioară de sistematizare realizată de legiuitor întrucât ea porneşte întotdeauna de la principiile generale ale sistemului de drept şi ale ramurii de drept, căutând să redea într-un singur act, cu un conţinut şi o formă unitară toate normele juridice dintr-o ramură.
Normele juridice care alcătuiesc dreptul fiscal au fost curpinse în acte normative disparate uneori punând în evidenţă contradicţii şi necorelări care necesită o sistematizare adecvată pt a asigura unitatea şi coeziunea lor.
Sistematizarea actelor normative prin codificare impune o activutate ştiinţifică specializată. Acest rol revine Consiliului Legislativ „organ consultativ de specialitate al Parlamentuluicare avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii”. Consiliul Legislativ propune celor 2 Camere ale Parlamentului şi Guvernului un program de codificarea a legislatiei şi va coordona operaţiunea de codificare.
Deşi are forţa juridică a unei legi, Codul nu este o lege obişnuită, ci un act juridic unic, cu o organizare internă aparte în care normele juridice reflectă structura internă a ramurii de drept respective.
Codul fiscal (apare numai în cartea nouă)
Legea privind Codul fiscal a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004.
Scopul Codului fiscal este stabilirea cadrului legal pt impozitele şi taxele cuprinse în sfera sa de reglementare, precizarea contribuabililor care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe precum şi modul de calcul şi de plată a acestora.
Supremaţia Codului fiscal este prevăzută la art 1 „ în materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se prevederile Codului”.
In situaţia în care conflictul este între prevederile din Cod şi cele ale unui tratat la care România este parte se aplică prevederea acelui tratat.
Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal sunt: impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi, impozitul pe reprezentanţe, taxa pe valoare adăugată, accizele, impozitele şi taxele locale.
La baza acestor impozite şi taxe Codul fiscal a instituit următoarele principii:
q Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii legale investitorilor, capitalului român si străin,
q Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare.
Prezentul Cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată de regulă, cu 6 luni înainte de intrarea în vigoare a acesteia. Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.
q Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora,
q Eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste efecte să nu conducă al efecte retroactive.
Ministerul Finanţelor are competenţa exclusivă de a elabora normele necesare de aplicare unitară a Codului fiscal. Actele normative secundum legem proiectate sunt: normele metodologice aprobate de Guvern, prin hotărâre şi ordinele şi instrucţiunile emise de ministrul finanţelor publice.
Toate actele normative pentru a produce efecte juridice trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial. Deciziile Comisiei fiscale centrale capătă forţă juridică prin aprobarea acestora prin ordinul ministrului finanţelor.