Dreptul fiscal este o subramură a dreptului financiar.
Definim raporturile juridice de drept fiscal ca fiind relaţiile financiare care se formează în procesul de instituire şi percepere a impozitelor, taxelor şi altor contribuţii datorate bugetului public, relaţii reglementate de normele dreptului fiscal.
Raportul juridic de drept fiscal este un raport juridic obligaţional, în conţinutul căruia intră atât dreptul de creanţă ce aparţine subiectului activ – creditorul, cât şi corelativul acestui drept, adică latura pasivă a raportului, care este datoria (obligaţia) ce incumbă subiectul pasiv – debitorul.
Ca orice raport juridic, şi raportul juridic fiscal cuprinde următoarele elemente: subiecte, conţinut, obiect.
Izvorul obligaţiei bugetare va fi întotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care instituie şi reglementează un venit al bugetului de stat. Pentru apariţia unui raport juridic este necesară, în afara normei juridice şi a subiectelor de drept, apariţia împrejurărilor de fapt, arătate în ipoteza normei, adică a faptelor juridice.
După naşterea raportului juridic, apariţia unor noi împrejurări de fapt poate atrage după sine modificarea sau stingerea raportului juridic.
Împrejurările care, potrivit normelor de drept, atrag după sine apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice poartă numele de fapte juridice.
Au caracterul de izvor al raporturilor juridice concrete de drept fiscal fapte juridice prevăzute de normele de drept financiar, cum sunt: realizarea unui venit, dobândirea sau transmiterea unui bun, unele fapte de consum etc., fapte constatate prin titluri de creanţă fiscală, ca acte juridice întocmite potrivit procedurii fiscale.
Subiectele raportului juridic de drept fiscal:
– unul dintre subiectele este deţinătorul autorităţi publice, statul sau colectivitatea locală, ori instituţii publice ale acestora.
– cel ce-al doilea subiect poate fi o persoană fizică sau juridică, care, potrivit normelor legale, are obligaţia de a plăti impozite, taxe, contribuţii în circumstanţele prevăzute în ipoteza normei juridice. Acest subiect poartă numele de subiect impozabil sau subiect taxabil sau de contribuabil.
Au calitatea de contribuabil persoane fizice ca: cetăţeni români; persoane fizice străine, rezidente (care au reşedinţa în ţara noastră); persoane fizice străine nerezidente.
Printre persoanele juridice, subiecte pasive ale raportului juridic fiscal amintim: regiile autonome; societăţile comerciale; asociaţii, fundaţii etc.
Conţinutul raportului juridic de drept fiscal relevăm următoarele particularităţi:
– subiectul activ – statul sau autorităţile locale – are dreptul de a institui, prin acte unilaterale, obligaţii fiscale pentru subiectele pasive.
– subiectul pasiv – contribuabilul are în principal obligaţia de a plăti la termene şi în cuantumul stabilit, sumele cuvenite statului din impozite, taxe, contribuţii.
Contribuabilul are dreptul de a pretinde ca impunerea şi perceperea veniturilor fiscale să se facă conform dispoziţiilor actelor normative în vigoare. Subiectul pasiv va putea contesta orice act juridic nelegal, potrivit procedurii instituite de lege şi va putea solicita acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor fiscale.