Concepte de baza si probleme supuse cercetarii macroeconomice.

Concepţiile macroeconomice se clasifică în dependenţă de rolul statului în economie în trei şcoli:
1.Şcoala liberalistă susţine că pieţele funcţionează cel mai bine atunci când sunt lăsate libere.
2.Şcoala intervenţionalistă susţine că intervenţia statului poate îmbunătăţi în mod semnificativ fucţionarea economiei mai ales a economiei rigide care se reglează greu, cu un sistem de informare slab dezvoltat sau cu tradiţii sociale libere pe piaţă.
3.Şcoala neoclasică promovează atât idei liberale cât şi itervenţionaliste. Ea pledează pentru o politică mai liberală, dar cu intervenţia statului strict necesară pentru asigurarea unei creşteri economice echilibrate.
Din punct de vedere al orizontului de timp în care se cercetează funcţionarea economiei în macroeconomie se desting urmatoarele idei:
1. clasică este considerată o analiză a creşterii economice într-o perioadă lungă de timp, reese din flexibilitatea preţurilor care examinează modelul de piaţă relativ liberă
2. keinesistă- analizează perioada scurtă de timp a funcţionării economiei şi se bazează pe rigiditatea relativă a preţurilor.
Specifice pentru diferite ţari pot fi doar valorile coeficientilor empirici şi formele concrete ale dependeţelor dintre variabelele macroec. grupate în:
a. ale stocului ;
b. ale fluxurilor.
Variabelele ale stocului caracterizează starea obiectului de cercetare la o anumită dată (numărul total al comenzilor, al volumului capitalului în economie,volumul datoriei de stat etc.)
Variabile ale fluxului caracterizeaza evidenţa obiectului de cercetare într-o anumita unitate de timp de derulare propriu- zisă a proceselor şi fenomenelor economice (volumul anual al investiţiilor, numărul persoanelor care şi-au pierdut locul de munca şi timpul trimestrului).
Interdependenşa între stocuri şi fluxuri constituie baza modelului macroec. al fluxurilor circulare.
In forma elementară modelul include două tipuri de subiecţi economici (menaje, firme) şi nu presupune intervenţia statului în economie, precum şi careva relaţii cu lumea externă. Practic, în aşa caz e vorba de o economie închisă fară sector guvernamental. Mărimea totală a producţiei firmelor în expresie bănească este egală cu mărimea totală a veniturilor menajelor.
In forma generală (în cazul unei economii deschise cu sectorul guvernamental) modelul fluxurilor circulante e mai complicat. In el se reflectă utilizarea veniturilor menajelor în alte scopuri decât procurarea produselor fabricate în interiorul ţării (impozitele, procurarea marfurilor de import ect.). Tot odată apar mijloace suplimentare in forma investiţiilor , cheltuielilor guvernamentale şi exportului.
Pentru definirea obiectului de studiu al macroec. se realizează prin desemnarea problemelor actuale aflate în cercetare. Ele sunt de ordin comercial, monetar, financiar , interne şi externe. Printre cele mai importante probleme macroeconomice în epoca contemporană se înscriu:
1. asigurarea echilibrului economic dintre cerea agregată şi oferta agregată;
2. creşterea economică;
3. ocuparea deplină a resurselor de muncă
4. asigurarea economiei naţionale cu moneda în cantităţi şi structurile cerute de mersul normal al fluxurilor economice reale;
5. dirijarea proceselor economice de către stat prin intermediul diferitor politici economice;
6. asigurarea pe termen lung a unei balanţe cometciale de plăţi externe echilibrate;
7. integrarea problemelor macroeconomice în strategii globale;
Orice problemă macroec. poate avea mai multe aspecte decât cel economic: aspect social politic, demografic. In plus orice problemă macroeconomica poate avea doua aspecte: pozitiv şi negativ, unul din care caracterizează sensul progresist al evoluţiei, altul care întrerupe temporar scopul macroecon..
În realizarea sarcinilor pe care le urmăreşte macroeconomia cercetează:
 mecanismul de funcţionare a economiei naţionale
 cauzele, tipurile şi mecanismele apariţiei insuficienţei resurselor macroeconomici
 formele structurale şi rezultativitatea macroeconomică
 utilitatea socială a totalităţii bunurilor la nivel macroeconomic.
Macroec.pledeaza cu prioritate pentru analiza calitativă a mecanismului de funcţionare al economiei naţionale, a corelaţiilor dintre variabilele macroec., punând un accent deosebit pe aspectele de măsurare inflaţioniste directe şi indirecte dintre acestea în vederea fundamentării ştiinţifice a deciziilor de politică macroec.
Macroec. se ocupă, deci, cu studiul structurii funcţionalităţii şi comportamentului de ansamblu al sistemului economiei naţionale în strinsă legatură cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul înconjurator.