Globalismul şi ideile sale. prin anii ’70 ai sec XX s-a desfăşurat între realişti şi pluralişti o dezbatere, care viza, calitatea de actor al relaţiilor internaţionale, natura actorului principal – statul – e el unitar? raţional? ce e mai important pentru activitatea statelor pe plan internaţional: elementele politice, economice, sociale? perspectiva globalistă e mai recentă şi afirmă că: 1.punctul de plecare în analiza relaţiilor internaţionale trebuie să fie contextul global, în care statele sau alte entităţi organizate se află în interacţiune, 2.structura generală a sistemului internaţională trebuie mai întâi identificată, pentru că ea condiţionează şi predispune pe anumiţi actori să acţioneze în anumite feluri, 3.e obligatoriu ca relaţiile internaţionale să fie abordate din perspectiva lor istorică, fără de care nu poate fi înţeles mediul actual în care se desfăşoară viaţa internaţională, 4.interesul curentului faţă de mecanismele dependenţei în lume, relaţia lume industrializată – neindustrializată, mecanismele capitalismului s-au dezvoltat astfel încât să îi menţină pe cei dependenţi în stare de dependenţă, dezvoltarea autonomă în aceste condiţii e imposibilă, importanţa factorului economic în relaţiile internaţionale, economia joacă un rol cheie în înţelegerea şi explicarea sistemului internaţional contemporan.