Analiza statica ignora impactul alegerii capacitatii actuale, asupra alegeriilor viitoare. Cand valorile viitoare ale lui θ se dezvolta in mod stohastic, decizia curenta in-fluenteaza de asemenea toate deciziile viitoare. Decizia luata de producatorul de masini de a investi in produse industriale flexibile folosind productia specifica, prezinta riscul ca piata americana sa decida brusc sa cumpere autovehicole mari de vacanta, fabricate prin tehnica standard a productiei de masa. Dar acum ei infrunta problema de a investii in produse industriale specifice si acest lucru nu poate fi usor deschimbat. Legatura stransa dintre oprganizare si tehnologie este esntiala pentru a intelege dece capabilitatile schimba radical intelegerea strategiei si nu numai optiune de a intra pe piata, dar si selectia competitiei.
Modelul de a analiza in totalitate implicatiile inertiei este de a relata explicit problema tot timpul. Pe a face asta, nu mai lucram direct cu finctiile profitului, ci cu functia valorii (evaluarii). In timp ce, din punct de vedere tehnic aceasta problema este dificil de rezolvat, formula sa este atat intuitiva cat si logica. La un anumit moment in timp (t), aceasta formulare trateaza valoarea prezenta a tuturor beneficiilor oferite de comportamentul optim viitor, ca fiind reprezentat de functia valorilor V(θt, cim ). Functia valorii este solutia bine cunoscuta a ecuatiei Bellman :
V(θt, cim ) = max {[Π(θt, clj) – δijml] + ρEt[ V(θt+l, clj)]}
clj
unde cim este perechea actuala de capacitate (alcatuita din tehnologia i si organizarea m), iar j si l sunt alese din setul tehnologic si organizatoric la timpul t+1.
Ecuatia Bellman are o formulare intuitiva pentru a evalua direct alegerea ca-pabilitatilor actuale (primul termen in paranteze) cu valoarea permanenta in viitor (al doilea termen in paranteze). Aceasta ecuatie indica ca in fiecare perioada producatorul contempla schimbare in noua capacitate. Daca alege capacitatea clj realizeaza beneficiile Π(θt, clj) dar plateste costurile schimbarii δijml , si apoi ajunge la perioada urmatoare cu functia valorii V(θt+l, clj). Aceasta valoare depinde de capacitatea aleasa clj ca si de valoarea starii variabile in perioada urmatoare, θt+l. Deoarece θt+l este necunoscut la momentul t, avem noi perspective; si discutam si despre ρ.
In fiecare perioada, producatorul alege clj care mareste valoarea proiectului. Aceasta alegere poate fi interpretata ca definind capacitatea dinamica ca :
c** = argmax {[Π(θt, clj) – δijml] + ρEt[ V(θt+l, clj)]}
clj
In absenta costurilor variabile solutia la aceasta problema este simpla: alegem in fiecare perioada capabilitatea clj care maximizeaza Π(θt, clj) in acea perioada. Aceasta este ca-pacitatea statistica critica discutata mai devreme. Oricum, prezenta costurilor varialbile determina o analiza anterioara, necesara. In cazul reorganizarii costisitoare, distribuirea probabila a preturilor viitoare afecteaza alegerea actuala a organizarii si tehnologiei.
Aceasta definitie a capacitatii dinamice reliefeaza reinterpretarea data de noi
a “ nucleului (mijlocului) principal”. Nucleului (mijlocului) principal este capacitatea setului (i.e. combinarea elementelor de organizare cu cele tehnologice) care permite fir-mei sa aleaga strategia dinamica optima pentru un pret dat realizarii factorului strategic.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
