Dreptului autorului de a obtine avantaje patrimoniale dupa urma operei sale este primul drept recunoscut in favoarea sa si se poate exercita doar subsecvent exercitarii dreptului de divulgare. El are urmatoarele caracteristici: este legat de persoana autorului, este exclusiv si temporal, temporabilitatea dreptului exclusiv de exploatare fiind de esenta dreptului proprietatii intelectuale, in general si de natura dreptului de autor, in special, dupa cum rezulta din continutul art.33-38 din Legea nr.8/1996.
Pornind de la reglementarile prevazute in Decretul nr.321/1959 si apoi de la cea din Legea nr.8/1996 teoreticenii au incercat sa delimiteze prerogativele dreptului anterior mentionat, prerogative care intr-o anumita maniera au fost structurate si in normele juridice abrogate.
Asupra numarului si continutului acestor drepturi au existat o opinie anonima in literatura de specialitate. In toate cazurile suma couantumurilor drepturilor patrimoniale de autor este aceeasi fara sa o declare ad literam unii distinsi autori identifica doar dreptul de valorificare a operei si dreptul de suita. Primul manisfestandu-se prin intermediul drepturilor de reproducere, difuzare, executare si reprezentare executorii si prin existenta altui drept ce decurge dintr-un mod de folosire licita, legala a operei.

Profesorul Constantin Statescu distinge trei prerogative patrimoniale:
1. dreptul de a folosi opera prin reproducere, difuzare, reprezentare, executare sau oricare alt mod licit ;
2. dreptul de a atrage fuloase patrimoniale din reproducerea, dinfuzarea, reprezentarea, executarea sau alte moduri de folosire licita a operei ;
3. dreptul la reparatia patrimoniala in caz de folosire in afara drepturilor operei.
Un alt autor Aurelian Ionascu considera prerogativele patrimoniale ale autorului sunt doar doua, respectiv :
1. dreptul de reproducere ;
2. dreptul de difuzare, de reprezentare sau executare ori folosire in alt mod al operei si dreptul la reparatia patrimoniala in caz de prejudicii materiale suferite de autorul operei cand opera a fost folosita fara drept. Astfel cum am aratat deja tot pentru doua prerogative patrimoniale sau prenuntat si profesorul Francisc Deac si Stanciu Carpenaru, precizand ca aceste prerogative sunt :dreptul de reproducere si difuzare, de reprezentare, de executare sau folosire in mod licit in alt mod al operei cu consencinta sa fireasca dreptul la foloase patrimoniale corespunzatoare si drepturile reparatie patrimoniala in caz de folosire fara drept a operei.
Dreptul de valorificare a operei potrivit dispozitiilor art.12 din Legea nr.8/1996 privind dreptul autorilor si drepturile conexe.
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca in ce mod si cand va utiliza si exploata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre alti autori.
Incercand sa reglementeze cat se poate de amanuntit drepturile patrimoniale de autor Legea nr.8/1996 cuprinde in art.13 o ampla enumerare a diferitelor moduri de utilizare sau de exploatare a operelor. Mai mult legiuitorul lamureste sensul termenilor de reproducere si difuzare.
Prin reproducere se intelege realizarea uneia sau ori a mai multor copii ale unei opera in oricare forma materiala inclusive realizarea oricarei inregistrari sonore sai viziuale ale unei opere cat si stocarea permanenta ori temporala a acestora cu mijloace electronice.
Cu privire la reproducerea operei se distinge intre comunicarea directa de autor sau succesorul sau in drepturi si a operei in comunicarea acestuia in mod indirect prin intermediul altor persoane fizice sau chiar juridice.
Reproducerea inseamna micsarea materiala a operei prin oricare procedee care permit ca opera sa fie comunicata publicului in mod indirect.
Reprezentarea sau executarea unei opere constituie un alt mod de comunicare directa a operei. Sub acest aspect in cazul reproducerii tertul vine sa controleze cum opera prin intermediul editiei intre (editia unui roman, piese de teatru) sau sonore cum ar fi inregistrarea fonica. Prin reprezentare are loc parcurgerea directa a unei opere dramatice, coregrafice.
In literatura se deosebeste valorificare sub forma corporala a operelor ceea ce inseamna reproducerea, punerea in circulatie si expunerea de valorificarea sub forma corporala a operei executarea, reprezentarea, prezentarea operei cu ajutorul unui suport audovizual .
Cat priveste reproducerea operei acestea este subordonata consimtamantului autorului ei indiferent de procedeul care se utilizeaza de reproducere sau de scopul urmarit, lucrativ sau nelucrativ.
Fara indoiala procedele de reproducere sunt extrem de diferite, exemplu : tiparul, dactilografierea, desenul, gravura, mulajul, fotocopia, fotografia, microfilmul, inregistrarea mecanica, cinematografica, pe banda magnetica.
Reproducerea poate fi si sub forma folosirii unor nume conventionale : stenografie si a scrierii speciale pentru nevazatorii (braille).
In practica se pune problema daca reproducerea trebuie sa apartina de aceste domenii cu originalul pentru a putea fi calificata ca atare. Doctrina si juris prudenta considera ca in general acest lucru nu este obligatoriu. Literatura franceza de specialitate citeaza o jurisprudenta in care instanta a stabilit ca nu exista reproducere si ca atare consimtamantul autorului nu este necesar in ipoteza  o opera cu trei dimensiunii (moment arhitectural este fotografiat si deci este prevazuta in doua dimensiunii. O tare hotarare a fost infirmata de Curtea de Apel  pentru uzul public si reproducerea pentru uzul personal.
In prezent este necesara pentru ca nu se poate opune ca aceasta opera sa fie reprodusa in scop exclusiv personal, prin uz personal intelegandu-se un numar restrans de persoane (cerc familiar fara a fi vorba de castiguri materiale in detrimentul autorului).
Reproducerea pentru uzul public fara consimtamantul autorului operei este restransa, fie ca este vorba de o reproducere in scop de vanzare, fie reprezentarea in scopuri profesionale de pilda in scopurii publicitare.
In aceasta privinta este de mentionat o decizie din 1956 al colegiului care instanta a stabilit ca dreptul de autor trebuie sa plateasca si atunci cand muzica este difuzata intr-un magazin prin mijloace mecanice in scopul atragerii clientilor.
In ceeace priveste autorizarea acestor mijloace trebuie precizat ca aceasta nu permite autorizarea reproducerii in oricare alt mod. Unele legislatii prevad expres ca dreptul de reproducere include si traducerile adaptabile pentru scene, aranjamente musicale, adaptarile integrale sau partiale , cat si imitatiile (legislatiile daneza si olandeza).

Aceasta se porneste de la o interpretare restrictiva a notiunii de reproducere si reglementam in mod separat dreptul autorului de a autoriza traducerile efectuate si diferitele adaptarii.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships