Execuţia bugetului de stat presupune încasarea integrală şi la termen a impozitelor, taxelor şi a celorlalte venituri publice şi efectuarea cheltuielilor publice în concordanţă cu destinaţiile stabilite.
1. Guvernul – exercită conducerea generală a execuţiei bugetelor centrale. Guvernul examinează periodic situaţia financiară pe economie, execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar. Prin legea bugetară, Guvernului i s-a stabilit competenţa de a aproba modificări în structură şi între ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor din credite externe, în funcţie de derularea programelor de împrumut extern, aprobate potrivit legii.
Guvernul poate fi autorizat pentru a efectua şi/sau urmări:
– contractarea unor împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice interne, ale cărei rate sunt scadente în anul bugetar de referinţă;
– folosirea ca resurse de rambursare a datoriei publice preluate de către stat a sumelor provenite din vânzarea acţiunilor pe care statul le deţine la societăţile comerciale;
– aprobarea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli pentru care se vor putea efectua plăţi în avans din fondurile publice ale noului an bugetar;
– propuneri de rectificare a bugetului de stat, ca urmare a schimbărilor intervenite în evoluţia indicatorilor macroeconomici;
– contractarea de împrumuturi externe în numele şi în contul statului pentru realizarea programelor de dezvoltare, restructurare economică, realizarea altor obiective sau acţiuni de interes public.
2. Ministerul Finanţelor Publice, potrivit Legii finanţelor publice, ia măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficienţă a resurselor financiare.
Ministerul Finanţelor Publice exercită atribuţii importante ca:
– repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor din bugetul de stat, pe capitole de clasificaţie bugetare;
– deschiderea creditelor bugetare şi alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise pentru ordonatorii principali de credite.
– efectuarea transferurilor de către autorităţile colectivităţilor locale, în limitele prevăzute de bugetul de stat în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare,
– efectuarea controlului preventiv şi de gestiune asupra veniturilor şi cheltuielilor publice, precum şi controlul de gestiune asupra patrimoniului public,
– conducerea trezoreriei naţionale.
3. Ordonatorii de credite sunt persoanele împuternicite prin lege sau prin delegare să dispună şi să aprobe orice acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora. Ordonatorii sunt conducătorii instituţiilor publice care primesc credite bugetare prin legea bugetului de stat.
Ordonatorii de credite sunt de trei grade:
– Ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale sunt conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii autorităţilor administrative autonome. Aceştia repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora cuprinse în bugetele respective şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Atenţie! Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Ei pot repartiza creditele bugetare numai după reţinerea a 10% din prevederile aprobate unităţilor subordonate, pt asigurarea unei execuţii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţiile internaţionale care vor fi repartizate integral.
– Ordonatorii secundari de credite sunt conducători ai instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite care aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale şi repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţile ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite
– Ordonatorii terţiari de credite sunt conducători de instituţii publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite, care utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.
Ordonatorii principali şi cei secundari au pe lângă atribuţii legate de întrebuinţarea sumelor aprobate pentru instituţiile proprii şi atribuţii de repartizare a alocaţiilor bugetare pe instituţii aflate în relaţie de subordonare.
Ordonatorii de credite răspund de:
a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate legal;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare;
d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţie patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;
f) organizarea monitorizării programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;
g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.