How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Prin marea teritorială se înţelege o porţiune de mare de o anumită lăţime care se întinde de-a lungul teritoriului unui stat şi care este supusă suveranităţii sale.
            Marea teritorială, cu solul, subsolul şi spaţiul aerian de deasupra acesteia, face parte integrantă din teritoriul de stat. Statul riveran exercită asupra mării teritoriale toate drepturile decurgând din suveranitatea sa la fel ca şi în privinţa teritoriului terestru şi a celorlalte elemente ale spaţiului acvatic, ţinând, însă, seama şi de exigenţele navigaţiei maritime internaţionale.
            În marea teritorială statul riveran exercită drepturi cum ar fi:
            -dreptul de exploatare economică a zonei (pescuit, protecţia resurselor marine, bogăţiile solului şi subsolului marin etc.);
            -dreptul de a reglementa navigaţia (securitatea şi poliţia traficului, căile de navigaţie, pilotajul şi prevenirea abordajelor, transporturile, protecţia cablurilor submarine şi a conductelor petroliere, cabotajul etc.);
            -dreptul de protejare a propriei securităţi (condiţiile trecerii navelor, stabilirea de zone interzise, controlul vamal, fiscal şi sanitar, etc.);
            -drepturile decurgând din competenţa jurisdicţională de a soluţiona orice litigii privind zona.
            Statul riveran este obligat să comunice prin avize către navigatori orice modificare a regulilor stabilite şi să facă publicitatea cuvenită, prin hărţi maritime, culoarelor de navigaţie şi sistemelor de separare a traficului.
            Specificul mării teritoriale, care o deosebeşte de apele maritime interioare, este dreptul de trecere inofensivă al navelor comerciale străine. Acest drept presupune ca nevele comerciale să poată naviga prin marea teritorială a altui stat, fără a intra în apele interioare şi să traverseze marea teritorială spre porturi sau din porturi spre larg.
            Pentru a fi inofensivă, trecerea trebuie să fie continuă şi rapidă. Oprirea şi ancorarea navelor străine în apele teritoriale sunt permise, dar numai în măsura în care acestea sunt determinate de nevoile obişnuite ale navigaţiei sau de împrejurări fortuite (avarii, furtună, etc.).

            Navele ce pătrund în marea teritorială sunt obligate să nu săvârşească acte împotriva păcii, securităţii, ordinii publice sau intereselor statului riveran şi să respecte reglementările privind căile şi regulile de navigaţie.
            Potrivit art. 8 al Convenţiei din 1982 privind dreptul mării se consideră că trecerea unei nave prin marea teritorială nu mai este inofensivă dacă nava respectivă: ameninţă cu forţa sau foloseşte forţa împotrive suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei politice a statului riveran sau în orice alt mod contrar dreptului internaţional;efectuează manevre sau exerciţii cu arme de orice fel; culege informaţii care pot să aducă prejudicii apărării sau securităţii statului riveran;desfăşoară acte de propagandă care prejudiciază interesele apărării sau ale securităţii; permite decolarea de pe navă sau îmbarcarea pe navă a oricăror aparate de zbor;îmbarcă, debarcă sau lansează tehnică militară, scafandri, submarine sau orice alte instalaţii în măsură să efectueze cercetări subacvatice;îmbarcă sau debarcă mărfuri, bani sau persoane cu încălcarea reglementărilor statului riveran; săvârşeşte acte de poluare gravă a mediului;desfăşoară activităţi de cercetare, pescuit sau orice alte activităţi care nu au o legătură directă cu navigaţia.
            Intrarea navelor străine cu propulsie nucleară în marea teritorială este supusă în unele state, inclusiv România, unei aprobări prealabile. Submarinele şi celelalte nave submersibile au obligaţia ca în marea teritorială să navigheze la suprafaţă şi să arboreze pavilionul naţional.
            Trecerea prin marea teritorială a navelor militare este de regulă liberă. Un mare număr de state, între care şi România, supun, însă, această trecere unei aprobări prealabile, deşi nu există prevederi exprese în acest sens în dreptul internaţional.
            Condiţiile trecerii inofensive a navelor maritime prin marea teritorială sunt stabilite de legislaţia internă a fiecărui stat care are ieşire la mare. Statul riveran nu poate împiedica trecerea inofensivă prin marea sa teritorială. El poate, însă, să stabilească în cuprinsul acesteia zone maritime de securitate în care este interzisă intrarea navelor străine de orice fel sau a unor categorii de nave, poate suspenda temporar dreptul de trecere inofensivă în anumite zone şi poate să ia în marea sa teritorială măsurile necesare spre a împiedica sau întrerupe orice trecere care nu este inofensivă.
            Statul riveran exercită jurisdicţia asupra navelor aflate în pasaj inofensiv, în anumite condiţii.
            Pentru navele comerciale, statul riveran poate efectua acte de instrucţie penală sau de arestare a unor infractori cu privire la faptele penale săvârşite la bordul navei numai dacă: consecinţele infracţiunii se extind asupra statului riveran; a fost încălcată ordinea publică în marea teritorială; exercitarea jurisdicţiei a fost cerută de căpitanul navei ori de un agent diplomatic sau consular al statului de pavilion; pentru reprimarea traficului de stupefiante.
            Conform legislaţiei sale de poliţie fiscală sau vamală statul riveran are dreptul de vizită, de reţinere sau de captură a navelor comerciale străine, de control al documentelor navei, al încărcăturii acesteia şi al documentelor echipajului, de confiscare a produselor interzise aflate la bordul lor, putând aplica sancţiuni pentru încălcarea regulilor stabilite.
            Dreptul de urmărire a navelor care au încălcat legile sau regulamentele de orice fel privitoare la regimul mării teritoriale poate continua şi după ieşirea în marea liberă a navei infractoare.
            În ce priveşte jurisdicţia civilă, statul riveran de regulă nu poate opri o navă aflată în pasaj inofensiv pentru a-şi exercita jurisdicţia civilă asupra persoanelor aflate la bordul navei, dar poate lua faţă de navele comerciale măsuri asiguratorii pentru obligaţii asumate în legătură cu trecerea prin mare.
            Navele de război şi navele de stat străine afectate unor scopuri necomerciale se bucură de imunitate de jurisdicţie în marea teritorială a altui stat. În cazul în care nava respectivă sau echipajul acesteia încalcă legislaţia statului riveran nava poate fi obligată să părăsească marea teritorială. În asemenea împrejurări răspunderea pentru orice prejudiciu produs de navă sau de echipaj revine statului de pavilion.
            Lăţimea mării teritoriale este, potrivit Convenţiei asupra dreptului mării din 1982, de până la 12 mile marine.
            În timp, această lăţime a variat, multă vreme fiind stabilită la 3 mile marine, care corespundea puterii de bătaie a unui tun, fără însă ca acestă limită să fi fost vreodată unanim acceptată. Ea s-a extins ulterior, prin legile interne, ajungând la oarecare stabilitate regula celor 6 mile marine, iar ulterior, la conferinţa privind dreptul mării din 1958 s-a recunoscut dreptul statelor de a-şi stabili lăţimea mării teritoriale între 3 şi 12  mile marine.
            Preocupate să-şi lărgească limita mării teritoriale pentru a avea acces neîngrădit la exploatarea economică a zonelor de coastă, în anii ‚70, unele state sud-americane şi-au lărgit marea teritorială până spre 200 mile marine.
            Apariţia şi consacrarea conceptului de zonă economică exclusivă prin Convenţia din 1982 asupra dreptului mării a făcut posibilă stabilirea unei limite acceptate de 12 mile marine pentru toate statele.
            Limita interioară de la care se măsoară lăţimea mării teritoriale o constituie linia de bază. Aceasta poate fi de două feluri: normală, la litoralul fără sinuozităţi; dreaptă, la celelalte, fiind o linie ce uneşte punctele extreme ale formaţiunilor de insule, stânci, etc. strâns legate de uscat şi punctele cele mai avansate ale litoralului.
            Limita exterioară a mării teritoriale este o linie paralelă cu linia de bază, aflată la 12 mile marine de aceasta.
            Porţiunea de mare aflată între linia de bază dreaptă şi ţărm face parte din apele interioare ale statului.

Join Us On Telegram @plopandreicom

Apply any time of year for Internships/ Scholarships

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!