Există cinci teorii referitoare la natura juridică a bugetului de stat: este un act administrativ; are natura juridică de lege; este un act administrativ şi legislativ, în acelaşi timp; este un act de planificare; este un plan financiar.
a) Bugetul de stat, potrivit acestei opinii, ar fi un act-condiţie pus de legiuitor la dispoziţia agenţilor administrativi pentru a realiza acte juridice prin care sunt create creanţe de la şi în favoarea tezaurului public şi prin care se efectuează plata acestor creanţe.
b) Se susţine că legea fiind orice decizie emanată de la puterea legislativă, iar bugetul statului constituind un adevărat program de administraţie adoptat ca o decizie a legislativului, el este o lege propriu-zisă.
c) Bugetul statului are natura juridică atât de lege cât şi de act administrativ ajunge la concluzia că “bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete”.
d) Bugetul este un act de planificare financiară care, în urma adoptării de către Parlament, printr-o lege emisă în acest scop, dobândeşte natura juridică de lege.
e) Bugetul de stat nu este decât un plan, principalul plan financiar cu caracter executoriu al statului sau principalul plan financiar anual cu caracter operativ al statului.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
