Nelimitarea anticipată în timp a duratei cercetării la faţa locului, pentru a se evita, datorită probei, desprinderea unor concluzii insuficient fundamentate sau dispariţia unor urme a căror valoare probatorie devine importantă ulterior în urma corelării cu alte date a căror obţinere a presupus un anumit timp. Legat de această regulă trebuie menţionată necesitatea combaterii tendinţei unei conducători de obiective de a trece în foarte scurt timp (de multe ori imediat după stingerea incendiului) la degajarea locului incendiului sub pretextul urgentării punerii în funcţiune a secţiilor afectate, tendinţă, care uneori a ascuns intenţia înlăturării unor urme. Totodată, însă, se impune ca organele care efectuează cercetarea să asigure desfăşurarea cu maximă operativitate a activităţii de descoperire, fixare şi analizare a urmelor, astfel încât să se evite prelungirea în mod inutil a perioadei de menţinere neschimbată a situaţiei găsite la faţa locului după incendiu.
Efectuarea cercetării complete la locul incendiului indiferent de unele ipoteze care se conturează sau de alte anticipări, asigurându-se examinarea obiectivă, integrală şi minuţioasă a întregii zone implicate chiar dacă, pe parcurs apar indicii de natură a credita o anumită ipoteză. Cercetarea nu trebuie să neglijeze unele detalii care par a fi lipsite de importanţă în fază iniţială a investigaţiei, deoarece de multe ori ele pot contribui – corelate au alte informaţii obţinute ulterior – la precizarea înlănţuirii cauzale a faptelor.
În lumina acestei reguli tactice, este necesar ca specialiştii pompieri să coopereze strâns cu organele de urmărire penală, contribuind prin observaţiile specifice domeniului lor de activitate la descoperirea şi fixarea-în mod detaliat şi în totalitate – prin consemnarea în procesul-verbal de cercetare la faţa locului, marcare în schiţe, fotografiere şi alte mijloace, a următoarelor:
─ amprentei incendiului;
─ stării elementelor de construcţie şi a instalaţiilor;
─ oricăror alte constatări privind urmele şi indiciile găsite în zona cercetată (nu numai a celor ce vor că vor putea fi folosite pentru precizarea cauzei sau a evoluţiei incendiului, ci şi a celor care aparent nu au legătură cu cazul cercetat);
─ tuturor acţiunilor ca au avut ca urmare modificări ale situaţiei existente la locul incendiului.
Cercetarea minuţioasă şi totală a locului incendiului presupune ca după fixarea ansamblului general, a urmelor, obiectelor şi diferitelor componente ale instalaţiilor vizibile în spaţiul respectiv la începerea acţiunii, fără a se aduce modificări situaţiei existente, să se treacă la degajarea treptată a materialelor şi fixarea urmelor blocate sau ascunse datorită depozitării unor obiecte, prăbuşirii unor părţi de construcţie sau acoperiri cu materiale carbonizate, astfel încât până la sfârşit să se asigure descrierea stării în care se găseau toate urmele şi materialele probatorii din locul faptei.
Practica a arătat în mai multe cazuri că ipotezele stabilite în fază iniţială a cercetării incendiului nu s-au confirmat, iar atunci când cercetarea la faţa locului nu a fost completă şi temeinică s-au întâmpinat mari greutăţi în elucidarea cazului. În unele situaţii, aceasta nu a mai fost posibilă în lipsa unor date complete şi neechivoce care să permită elaborarea şi verificarea altor ipoteze.
Pentru a se evita scăparea din vedere a unor indicii mai greu vizibile, regulile tehnice impun ca lucrările de cercetare a locului incendiului, efectuate în timpul nopţii, să fie refăcute a doua zi (la lumina zilei), chiar dacă la locul faptei s-a dispus de o iluminare artificială corespunzătoare.
Consemnarea de către toţi membrii echipei , a tuturor constatărilor făcute în cursul cercetării la faţa locului, atât pentru a se evita reţinerea eronată a unor aspecte, datorită posibilelor deficienţe ale memoriei, cât şi pentru a se permite autocontrolul activităţii desfăşurate. Pentru a fi uitată, consemnarea datelor trebuie să fie executată în amănunţime şi fără omisiuni.
Caracterul organizat al executării activităţilor de cercetare la locul incendiului, astfel încât să se asigure, printr-o repartizare judicioasă a sarcinilor, executarea în totalitate a activităţilor necesare, fără omisiuni şi fără ca membrii echipei să se stânjenească reciproc.
Planul primar de desfăşurare a cercetării se întocmeşte ţinându-se seama de mărimea locului faptei, de primele versiuni rezultate din audierea martorilor de specificul urmelor şi altele. În cazul când spaţiul ce urmează a fi cercetat este împărţit în mai multe sectoare, sarcinile se repartizează astfel încât toţi membrii echipei să acţioneze în comun pentru investigarea pe rând a fiecărui sector. Practica de a se încredinţa fiecărui membru efectuarea, în paralel a cercetării în câte un sector s-a dovedit greşită îngreunând considerabil interpretarea unitară a datelor şi corelarea diferitelor constatări făcute.
Utilizarea metodelor, procedeelor aparaturii şi tehnicii adecvate în raport cu particularităţile locului cercetat (lucrul în condiţii normale sau în prezenţa unor degajări de gaze cu pericol de explozie ori toxicitate ridicată, fotografierea pe un fond întunecat datorită afumării şi carbonizării din spaţiile efectuate de incendiu, tehnici de prelevare a urmelor specifice incendiilor şi altele).
Deplasarea cu maximă operativitate la faţa locului este o regulă care trebuie respectată cu stricteţe de ea depinzând în mare măsură reuşita acţiunii. De aceea, se impune ca organele ce vor participa la cercetare să fie sesizate şi să se deplaseze la cât mai rapid la faţa locului, în acest fel ele putând beneficia de posibilitatea perceperii directe a aspectelor criminalistice ale evoluţiei incendiului în cauză , alături de pompieri care acţionează pentru a-l stinge.
Asigurarea pazei şi conservarea urmelor existente la locul incendiului se realizează prin limitarea accesului şi pază ce trebuie organizate în cel mai scurt timp de la declanşarea incendiului.
Aplicarea acestei reguli presupune o strânsă cooperare a criminaliştilor cu unitatea de pompieri care acţionează pentru stingerea incendiului, cooperare ce începe cu alocarea deopotrivă a acestora, pentru a se putea deplasa în timp util la faţa locului, şi este continuată pe parcursul organizării dispozitivelor de pază, prin informarea lor asupra punctelor (cunoscute de pompieri din timpul controalelor executate la obiectiv) ce trebuie asigurate împotriva pătrunderii persoanelor care ar intenţiona să întreprindă acţiuni duşmănoase sau să modifice situaţia existentă.
Până la sosirea forţelor ce au atribuţii privind paza, ar trebui să se urmărească asigurarea după posibilităţi, a sectorului de intervenţie şi a punctelor vitale.
Este deosebit de importantă păstrarea neschimbată a situaţiei existente în momentul producerii incendiilor la:
─ tablourile electrice care alimentează consumatorii din sectorul cuprins de incendiu;
─ tablourile şi staţiile de comandă ale instalaţiilor tehnologice;
─ tablourile şi staţiile de comandă ale instalaţiilor utilizate, în primul rând la cele ale instalaţiilor de ventilaţie şi climatizare;
La stabilirea punctelor în care urmează să se asigure paza, o atenţie deosebită trebuie acordată tablourilor electrice, staţiilor de comandă, dispozitivelor de acţionare etc. situate în afara zonei în care se desfăşoară operaţiunii de stingere, acestea fiind mai expuse unor tentative de pătrundere în momentul când atenţia tuturor persoanelor se concentrează asupra locului unde se manifestă incendiul.
Conservarea urmelor prezintă, în cazul incendiilor , un specific deosebit, având în vedere că stingerea lor necesită pătrunderea personalului de intervenţie în spaţiul afectat, debitarea substanţelor de stingere asupra focarelor de ardere, executarea altor operaţiuni (salvări, deblocări, desfaceri etc.) care ar putea modifica situaţia e faţa locului. În acest sens, pe întreaga durată de stingere se va urmări cu personalul e pompieri să acţioneze cu maximă atenţie – şi numai în limitele strict necesare – astfel ca pe cât posibil, să nu se modifice poziţia obiectelor sau altor urme, să nu fie distruse (prin deplasarea personalului de intervenţie, udare, efectul mecanic al jeturilor de apă) indicii care pot contribui la elaborarea cauzei sau a altor aspecte neclare legate de incendiu.
Dacă totuşi situaţia a impus asemenea modificări ele trebuie să fie în cât mai mare măsură reţinute şi eventual notate pentru a fi puse în ulterior la dispoziţia comisiei de cercetare a incendiului.
Pentru conservarea urmelor în etapa ce urmează stingerii incendiului este inferior necesar ca cercetarea de la locul incendiului să se efectueze cu respectarea strictă a regulilor de procedură criminalistică, cum sunt :
a) limitarea la strictul necesar a numărului de persoane care au acces în zonă la regula generală, la locul faptei nu trebuie să pătrundă decât persoanele care au sarcini concrete privind cercetarea spaţiului respectiv. Dintre acestea literatura de specialitate recomandă ca ,într-o primă etapă(fază statică), să aibă acces numai şeful echipei de cercetare, însoţit de specialişti criminalişti (care execută fotografiile necesare), împreună cu martorii asistenţi. În funcţie de problemele ridicate de natura cazului investigat se poate proceda cu un al doilea specialist.
Pentru cercetarea incendiilor în principiu, acest al doilea specialist trebuie să fie pompier, care poate contribui într-o măsură însemnată la căutarea, descoperirea şi aprecierea urmelor specifice generate de incendiu, a indiciilor ce marchează modul în care acesta s-a propagat în spaţiul afectat şi a altor aspecte care prezintă o foarte mare însemnătate pentru determinarea cauzei propagării incendiului.
În fază dinamică, la locul faptei pătrund şi desfăşoară activităţi toţi membrii echipei şi persoanele a căror prezenţă este strict necesară pentru elucidarea problemelor;
b) stabilirea – după un studiu prealabil – a spaţiului ce va fi cercetat şi marcarea traseului de pătrundere în interiorul acestuia (prin jaloane, sfori, benzi etc.). Traseul de pătrundere se alege astfel încât, de regulă, să se utilizeze porţiunile care, în mod evident, nu conţi urme, să fie uşor accesibil şi să permită apropierea de urme obiecte sau alte probe materiale fără a se altera situaţia existentă. Deplasarea persoanelor se face atât la ducere cât şi la întoarcere, numai pe acest traseu;
c) luarea măsurilor necesare pentru a se evita ca în şocul cercetat să fie aduse unele obiecte sau materiale care nu existau momentul lichidării incendiului.
Totodată, se impune interzicerea fumatului în spaţiul respectiv şi organizarea unui loc special destinat acestui scop, situat în afara zonei cercetate.
Dacă desfăşurarea cercetării impune aducerea unor mijloace de lucru sau mutarea din alte sectoare a unor obiecte este bine ca aceste să fie consemnate în scris (obiectul şi locul în care a fost pus).
Identificarea cu operativitate a martorilor şi a altor persoane care se găsesc la faţa locului şi obţinerea de la aceştia a primelor date impune, de asemenea o cooperare strânsă a organelor de urmărire penală cu pompierii militari, în sprijinul cunoaşterii identităţii tuturor persoanelor ce s-au aflat la locul incendiului în momentul declanşării acestuia ori a sosit ulterior pentru a asista la desfăşurarea evenimentului, precum şi a celor care, din locul unde se aflau, puteau observa unele aspecte.
Informaţiile obţinute prin audierea martorilor oculari conţin de obicei indicii importante pentru desfăşurarea cercetării şi stabilirea versiunilor privind cauza şi modul de iniţiere a incendiului cum sunt: datele referitoare la succesiunea unor evenimente, ora când acestea s-au produs, locul şi modul în care s-au manifestat flăcările, alte fenomene conexe sesizate, persoane prezente sau întâlnite în vecinătatea locului incendiului, eventualele schimbări survenite în situaţia de la faţa locului incendiului şi altele.
Realizarea cât mai rapidă a activităţilor de identificare şi audiere a acestor persoane permite obţinerea în timp util a indiciilor necesare şi asigură totodată o mare acurateţe a informaţiilor obţinute evitând posibilitatea ca, odată cu trecerea timpului imaginile să se şteargă sau să se suprapună cu alte impresii ulterioare, ori ca martorul să fie influenţat, cu sau fără intenţie, de relatările altor persoane.
Se recomandă, în unele cazuri observarea sau prelevarea impresiunilor de încălţăminte sau papilare ale unor persoane prezente la faţa locului(pentru a putea fi comparate ulterior cu urmele ridicate), verificarea obiectelor pe care le au asupra lor şi alte măsuri similare
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
