Teza potrivit căreia statul este unicul actor semnificativ în RI a fost o constantă a teoretizărilor realiste, mai vechi sau mai noi. De-a lungul timpului, realismul a fost criticat pentru statocentrismul lui. Schimbările în cadrul RI au influenţat, desigur, teoretizările asupra actorilor.
Se poate aprecia că monopolul conferit statului de către realişti a intrat într-o fază de contestare sistematică, mai ales începând din anii 70, când evoluţiile la nivel internaţional au stimulat «dezagregarea» statului şi tratarea ca actori autonomi a agenţiilor birocratice guvernamentale (tip CIA, sau piramida Partidului Comunist), dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaţionali.
Actor=orice entitate care joacă un rol identificabil în RI (def: Miroiu, Ungureanu). Această definiţie permite includerea — la limită — chiar şi a indivizilor în această categorie. Aşadar, alături de statul-naţiune în lumea contemporană îşi fac simţită prezenţa şi alţi actori: organizaţiile internaţionale — (inter)guvernamentale(OIG) şi neguvernamentale(OING) — şi corporaţiile transnaţionale sunt primele entităţi care ies în evidenţă.
Perspectiva se completează şi prin includerea şi analiza actorilor «nelegitimi», precum mişcările teroriste transnaţionale, alte grupuri transnaţionale ale crimei organizate. Actori nestatali (W.Wallace, D.Josselin)=organizaţii în mare măsură sau complet autonome faţă de finanţarea şi controlul guvernului central, emanând din societatea civilă, economia de piaţă, sau impulsuri politice care exclud controlul şi conducerea statală. Aceşti actori operează ca reţele sau participă în reţele care depăşesc graniţele a 2 sau m/m state — deci, se angajează în relaţii «transnaţionale», ce leagă sisteme politice, economiile, societăţile. În fine, actorii nonstatali acţionează în aşa fel, încât să producă consecinţe într-unul sau mai multe state sau în OI.
OIG=o organizaţie internaţională din care poate face parte doar statele, iar autoritatea decizională revine reprezentanţilor guvernelor statelor membre(ONU, NATO, ICE). Peisajul instituţional este destul de divers, aşa cum o ilustrează Uniunea Europeană(care a evoluat către un sistem de guvernare tot mai îndepărtat de cel al OIG şi mai apropiat de cel etatic/statal) şi chiar ONU — în cadrul căreia MPs învingătoare în WW2 este marcată prin statutul lor de membre permanente, cu drept de veto, ale Consiliului de Securitate.
OING=întruneşte entităţi ce nu fac parte din sistemul guvernamental, provenind din mai multe state. Aceşti actori pot fi ONG-uri naţionale (inclusiv biserici, sindicate, patronate), companii, partide politice, nu însă şi agenţiile guvernamentale. OIG sunt create pe baza unor tratate internaţionale de constituire. Incorporează neapărat organe plenare, şi secretariate (organe cu caracter permanent, în cadrul cărora activează funcţionari internaţionali).
Avem OI — internaţionale/globale şi OI regionale (ca acoperire geografică); OI — cu scopuri globale şi OI cu scopuri specifice (conform criteriului scopurilor. În perioada postbelică — cu precădere după RR — numărul OIG a crescut semnificativ, ajungând astăzi la peste 300(Goldstein, 2004). Atenţia acordată OING a devenit tot mai pronunţată în ultimii ani, pe fonul conturării modelului empirico-normativ al «politicii globale». Au apărut studii ce scot în evidenţă semnificaţia acţiunii internaţionale a unor OING precum Amnesty International(s-a făcut simţită în MDA, după 7 aprilie curent), Human Rights Watch, Greenpeace, Medecins sans Frontieres, transparency International (şi în MDA). În această categorie intră structuri ecleziastice precum Biserica Catolică, sau fundaţiile asociate partidelor politice Americane sau germane (Pro Marshall Foundation, Konrad Adenauer Stiftung, etc). Tot în categoria OING intră asociaţiile profesionale internaţionale — Comitetul Internaţional Olimpic, sau federaţiile sportive internaţionale.Corporaţiile Trans-Naţionale(CTN)=companii ce deţin sucursale sau subsidiare în afara ţării de origine. Alte definiţii presupun «diviziunea internaţională a muncii» intrafirmă drept caracteristică definitorie a CTN; altele se străduie a le diferenţia de corporaţiile multinaţionale, care se presupune că vor să deconcentreze producţia în m/m ţări sau regiuni.Ponderea acestora în economia mondială este deosebit de mare, iar pt RI devin instrumentele principale ale procesului de globalizare. [Lista poate fi completată cu: grupările teroriste -ETA, IRA, Hesbollah, grupurile criminalităţii organizate — cartelele de droguri, traficanţii de persoane, mişcările de gherilă, elib.naţională — PLO].

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships