Salariul este suma platita pentru inchirierea capacitatii de a munci, in conditiile in care salariul se comporta ca un pret iar munca se comporta ca o marfa.
Salariul reprezinta, pe de o parte, un cost, o componenta a costului total al bunului sau serviciului economic obtinut (din punctul de vedere al unitatii economice) si pe de alta parte un venit pentru cei ce au contribuit la realizarea acelui bun sau serviciu. Salariul depinde deci de munca depusa si de rezultatul obtinut, iar marimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivel de firma. Diferentierea are la baza caracterul muncii, rezultatele obtinute si nu in ultimul rand calitatile, aptitudinile fiecarui angajat.Apropierea/egalizarea salariilor ar putea surveni numai in masura in care elementele de diferentiere dispar sau se restrang, ceea ce ar presupune o egalizare a cunostintelor si a muncii prestatate, lucru imposibil de realizat si care contravine concurentei. Atat marimea salariului, cat si diferentele dintre salarii, trebuie astfel stabilite incat sa pastreze permanent vie incitatia la munca si aspiratia la ridicarea pergatirii, ca determinante pentru obtinerea unui salariu mai mare.
Salariul variaza astfel pe tari, domenii, firme si persoane. Pe termen lung, marimea salariului are tendinta generala de crestere. Aceasta se intampla datorita cresterii cheltuielilor cu instruirea si calificarea, dar si datorita cresterii productivitatii, care ii indreptateste pe salariati sa ceara un salariu mai mare.
Salariul nominal este suma de bani pe care angajatul o primeste in schimbul serviciilor prestate; include prime datorate vechimii, tipului de activitate, etc.
Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii de consum care poate fi cumparata, la un moment dat, cu salariul nominal. Salariul real este direct proportional cu salariul nominal, si invers proportional cu nivelul preturilor. Salariul real este de o importanta deosebita pentru comportamentul salariatului in munca. El este si o baza in determinarea salariului nominal, in lupta dintre patronat si sindicate.
Salariul mai poate fi diferentiat in brut si net. Salariul brut este salariul nominal, la care de obicei se angajaza cele doua parti. Salariul net este suma primita in mana de angajat, dupa ce s-au scazut din salariul brut impozitele pe salarii.
Pe langa salariul individual, pentru stimularea salariatilor s-au mai constituit salariul colectiv si salariul social. Salariul colectiv se acorda tuturor salariatilor firmei ca participare la rezultatele sale, la realizarea profitului. Se acorda numai din profit si poate fi diferentiat in functie de participarea salariatilor la realizarea profitului. Salariul social este o suma pe care societatea, in ansamblul sau, o acorda pentru a spori veniturile unor categorii de salariati sau nesalariati. Salariul social se acorda de la buget tuturor celor care au dreptul la el, in mod egal. In timp ce salariul colectiv duce la cresterea nivelului de trai al salariatilor, salariul social asigura doar nivelul minim de existenta.
Marimea si dinamica salariului sunt influentate si de numerosi factori indirecti, cum ar fi: gradul de organizare in sindicate si capacitatea acestora de a obtine castig de cauza pentru revendicarile salariatilor, capacitatea salariatilor de a se organiza si de a dialoga cu unitatea economica, cu organizatiile patronale si cu organele specializate ale statului, migratia internationala a fortei de munca, legislatia cu privire la miscarea grevista si revendicativa din fiecare tara, etc.
Salariul de baza minim brut pe tara este suma minima pe care trebuie sa o garanteze ca salariu brut lunar o persoana fizica sau juridica ce angajeaza personal salariat cu contract de munca. In cazul salariatului angajat cu o fractiune de norma, se garanteaza in plata un salariu egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe tara, corespunzator fractiunii de norma.
Salariul de baza minim brut pe tara este stabilit prin Hotarare de Guvern. Prezentam in continuare nivelurile salariului de baza minim pe tara in ultimii ani:
– 1 august 1996 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 97.000 lei lunar pentru un program complet de 170 de ore in medie pe luna, ceea ce reprezinta 570.60 lei/ora
– 1 februarie 1997 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 150.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169,33 ore in medie pe luna in anul 1997, reprezentand 885,85 lei/ora
– 1 august 1997 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 225.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169,33 ore in medie pe luna in anul 1997, reprezentand 1.328,80 lei/ora
– 1 octombrie 1997 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 250.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169,33 ore in medie pe luna in anul 1997 reprezentand 1.476,45 lei/ora
– 1 aprilie 1998 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 350.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 1998 reprezentand 2.058,85 lei/ora
– 1 mai 1999 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 450.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 172 de ore in medie pe luna in anul 1999, reprezentand 2.616,30 lei/ora
– 1 februarie 2000 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 700.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170,67 ore in medie pe luna in anul 2000, reprezentand 4.101,50 lei/ora
– 1 decembrie 2000 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 1.000.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170,67 ore in medie pe luna in anul 2000, reprezentand 5.859,30 lei/ora, si, respectiv, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2001, reprezentand 5.882,40 lei/ora
In prezent, salariul minim brut pe economie este de 1.400.000 lei/luna. Guvernul a decis sa majoreze, din martie 2002, salariul minim pe economie, care va creste la 1,75 milioane lei/luna si care isi va pastra acest cuantum pana in martie 2003. Iata cateva comentarii asupra modului de determinare a salariului minim pe economie.
“Potrivit metodologiei, valoarea salariului minim pe economie este dedusa in raport cu ponderea altor venituri in bugetul familial, fiind stabilita valoarea care trebuie acoperita din salariu. Cu alte cuvinte, valoarea minimului de subzistenta va fi echivalata cu veniturile banesti totale obtinute in medie de o familie, stabilita ponderea medie a veniturilor salariale in total venituri, iar suma rezultata va fi tradusa in salariul minim. Valoarea cosului minim necesar pentru subzistenta, estimata de CNI (Comisia Nationala pentru Indexare) pentru luna iulie 2001, este de 1.030.000 lei pentru o persoana si de 2.888.000 lei pentru o familie medie, formata din 2,8 persoane, in care exista 1,6 angajati. In cazul familiilor de salariati, valoarea cosului se apropie de 3.500.000. Urmand metodologia mentionata, s-a ajuns la un cuantum de 1.325.000 lei al salariului minim, echivalent cu circa 55 de dolari. In calculul salariului minim s-a luat in consideratie o familie “medie” si numarul salariatilor in structura familiei. Asadar, stabilirea unui nou cuantum al venitului salarial minim se vrea o masura universala de protectie sociala. In realitate, noua valoare a salariului mediu ar acoperi strict necesarul de subzistenta al salariatului in cauza. Majoritatea salariatilor cu venituri mici provin din familii sarace si in multe cazuri numeroase. “Media” preluata din CNS (Comisia Nationala de Statistica) distorsioneaza deci semnificativ valoarea reala necesara acoperirii minimului de subzistenta pe familie.
Pe de alta parte, datele CNS si cele de sondaj indica faptul ca la ora actuala o treime din populatia Romaniei are un venit minim declarat de aproximativ 28 de dolari, iar mai mult de 80% din salariati dispun de venituri sub salariul mediu pe economie, care s-a cifrat in luna iulie 2001 la 97 de dolari. In fine, in determinarea “pragului de saracie”, s-a considerat un “cos” in care 51% din cheltuieli sunt destinate produselor alimentare de larg consum. Din anchetele realizate ani de-a randul in statele occidentale a reiesit faptul ca o familie care cheltuieste mai mult de o treime din venituri pentru alimente este saraca. Revenind la “cosul” nostru, acesta este stabilit practic prin ignorarea cheltuielilor pentru marfuri nealimentare si includerea in calculul cheltuielilor pentru servicii curente a unor tarife aplicate la nivelul unei singure persoane care ocupa o singura camera, nu are nici o alta persoana in intretinere, copil sau persoane cu probleme speciale, si detine o locuinta fara dotari elementare, precum frigider sau televizor. In concluzie, indexarea este bine venita, dar este focalizata strict pe salariat, mai exact pe “protectia” salariatului solitar, rupt de lume si hamesit.
Executivul, prin Comisia Nationala pentru Indexare, a stabilit ca o persoana adulta are nevoie de 525.000 de lei pentru a-si asigura minimul de alimente necesar subzistentei. In realitate, alimentele depasesc procentul programat de 51% din veniturile necesare asigurarii asa-numitului cos minim. Un roman cheltuieste in medie 240.000 de lei lunar pentru carne si produse din carne, 80.000 de lei pentru lapte si branzeturi, 12.000 de lei pentru oua, 130.000 de lei pentru paine si produse de panificatie, 130.000 de lei pentru legume, 30.000 de lei pentru fructe si 40.000 de lei pentru cartofi. In total, ceva mai mult de 650.000 de lei pentru a nu muri de foame. In plus, alimentele procurate cu aceasta suma nu asigura necesarul minim de calorii luat in calcul de Comisia de Indexare.”
Castigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost in luna august 2001 de 4449518, iar cel net de 3135210. Comparativ cu luna iulie 2001, castigul salarial mediu nominal brut a crescut cu 0,3%, iar castigul salarial mediu nominal net a fost mai mare cu 0,4%. Fata de luna iunie 2001 sporurile au fost de 3,9% la salariul brut si de 5,2% la salariul net.
Raportul dintre indicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilor de consum, adica indicele salariului real, a fost in luna august 2001 de 98,2% fata de luna precedenta si de 90,6% fata de decembrie 2000, de 106,6% fata de august 2000 si de 61% comparativ cu luna octombrie 1990.
Guvernul si-a propus o crestere substantiala a salariilor pana in 2004. Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Se are in vedere o crestere treptata a salariului minim, astfel incat in 2004 acesta sa fie – in termeni reali – cu cel putin 50% mai mare decat la sfarsitul anului 2000. In procesul de fundamentare a fiecarei etape de majorare se va folosi ca instrument valoarea cosului zilnic, cu consultarea sindicatelor si patronatelor. De asemenea, guvernul doreste o reierarhizare a salariilor in functie de importanta domeniului si de performanta serviciilor prestate. Aceasta reierarhizare va fi negociata cu partenerii sociali, astfel incat sa se evite modificarile conjuncturale, de multe ori subiective, ale valorilor de referinta sectoriale sau ale coeficientilor de ierarhizare. In cadrul politicii generale de incurajare a accesului tinerilor absolventi din institutiile de invatamant superior, se va asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora in primii 2 ani de la angajare.
Salariul reprezinta, pe de o parte, un cost, o componenta a costului total al bunului sau serviciului economic obtinut (din punctul de vedere al unitatii economice) si pe de alta parte un venit pentru cei ce au contribuit la realizarea acelui bun sau serviciu. Salariul depinde deci de munca depusa si de rezultatul obtinut, iar marimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivel de firma. Diferentierea are la baza caracterul muncii, rezultatele obtinute si nu in ultimul rand calitatile, aptitudinile fiecarui angajat.Apropierea/egalizarea salariilor ar putea surveni numai in masura in care elementele de diferentiere dispar sau se restrang, ceea ce ar presupune o egalizare a cunostintelor si a muncii prestatate, lucru imposibil de realizat si care contravine concurentei. Atat marimea salariului, cat si diferentele dintre salarii, trebuie astfel stabilite incat sa pastreze permanent vie incitatia la munca si aspiratia la ridicarea pergatirii, ca determinante pentru obtinerea unui salariu mai mare.
Salariul variaza astfel pe tari, domenii, firme si persoane. Pe termen lung, marimea salariului are tendinta generala de crestere. Aceasta se intampla datorita cresterii cheltuielilor cu instruirea si calificarea, dar si datorita cresterii productivitatii, care ii indreptateste pe salariati sa ceara un salariu mai mare.
Salariul nominal este suma de bani pe care angajatul o primeste in schimbul serviciilor prestate; include prime datorate vechimii, tipului de activitate, etc.
Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii de consum care poate fi cumparata, la un moment dat, cu salariul nominal. Salariul real este direct proportional cu salariul nominal, si invers proportional cu nivelul preturilor. Salariul real este de o importanta deosebita pentru comportamentul salariatului in munca. El este si o baza in determinarea salariului nominal, in lupta dintre patronat si sindicate.
Salariul mai poate fi diferentiat in brut si net. Salariul brut este salariul nominal, la care de obicei se angajaza cele doua parti. Salariul net este suma primita in mana de angajat, dupa ce s-au scazut din salariul brut impozitele pe salarii.
Pe langa salariul individual, pentru stimularea salariatilor s-au mai constituit salariul colectiv si salariul social. Salariul colectiv se acorda tuturor salariatilor firmei ca participare la rezultatele sale, la realizarea profitului. Se acorda numai din profit si poate fi diferentiat in functie de participarea salariatilor la realizarea profitului. Salariul social este o suma pe care societatea, in ansamblul sau, o acorda pentru a spori veniturile unor categorii de salariati sau nesalariati. Salariul social se acorda de la buget tuturor celor care au dreptul la el, in mod egal. In timp ce salariul colectiv duce la cresterea nivelului de trai al salariatilor, salariul social asigura doar nivelul minim de existenta.
Marimea si dinamica salariului sunt influentate si de numerosi factori indirecti, cum ar fi: gradul de organizare in sindicate si capacitatea acestora de a obtine castig de cauza pentru revendicarile salariatilor, capacitatea salariatilor de a se organiza si de a dialoga cu unitatea economica, cu organizatiile patronale si cu organele specializate ale statului, migratia internationala a fortei de munca, legislatia cu privire la miscarea grevista si revendicativa din fiecare tara, etc.
Salariul de baza minim brut pe tara este suma minima pe care trebuie sa o garanteze ca salariu brut lunar o persoana fizica sau juridica ce angajeaza personal salariat cu contract de munca. In cazul salariatului angajat cu o fractiune de norma, se garanteaza in plata un salariu egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe tara, corespunzator fractiunii de norma.
Salariul de baza minim brut pe tara este stabilit prin Hotarare de Guvern. Prezentam in continuare nivelurile salariului de baza minim pe tara in ultimii ani:
– 1 august 1996 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 97.000 lei lunar pentru un program complet de 170 de ore in medie pe luna, ceea ce reprezinta 570.60 lei/ora
– 1 februarie 1997 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 150.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169,33 ore in medie pe luna in anul 1997, reprezentand 885,85 lei/ora
– 1 august 1997 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 225.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169,33 ore in medie pe luna in anul 1997, reprezentand 1.328,80 lei/ora
– 1 octombrie 1997 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 250.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169,33 ore in medie pe luna in anul 1997 reprezentand 1.476,45 lei/ora
– 1 aprilie 1998 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 350.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 1998 reprezentand 2.058,85 lei/ora
– 1 mai 1999 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 450.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 172 de ore in medie pe luna in anul 1999, reprezentand 2.616,30 lei/ora
– 1 februarie 2000 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 700.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170,67 ore in medie pe luna in anul 2000, reprezentand 4.101,50 lei/ora
– 1 decembrie 2000 – salariul de baza minim brut pe tara se stabileste la 1.000.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170,67 ore in medie pe luna in anul 2000, reprezentand 5.859,30 lei/ora, si, respectiv, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2001, reprezentand 5.882,40 lei/ora
In prezent, salariul minim brut pe economie este de 1.400.000 lei/luna. Guvernul a decis sa majoreze, din martie 2002, salariul minim pe economie, care va creste la 1,75 milioane lei/luna si care isi va pastra acest cuantum pana in martie 2003. Iata cateva comentarii asupra modului de determinare a salariului minim pe economie.
“Potrivit metodologiei, valoarea salariului minim pe economie este dedusa in raport cu ponderea altor venituri in bugetul familial, fiind stabilita valoarea care trebuie acoperita din salariu. Cu alte cuvinte, valoarea minimului de subzistenta va fi echivalata cu veniturile banesti totale obtinute in medie de o familie, stabilita ponderea medie a veniturilor salariale in total venituri, iar suma rezultata va fi tradusa in salariul minim. Valoarea cosului minim necesar pentru subzistenta, estimata de CNI (Comisia Nationala pentru Indexare) pentru luna iulie 2001, este de 1.030.000 lei pentru o persoana si de 2.888.000 lei pentru o familie medie, formata din 2,8 persoane, in care exista 1,6 angajati. In cazul familiilor de salariati, valoarea cosului se apropie de 3.500.000. Urmand metodologia mentionata, s-a ajuns la un cuantum de 1.325.000 lei al salariului minim, echivalent cu circa 55 de dolari. In calculul salariului minim s-a luat in consideratie o familie “medie” si numarul salariatilor in structura familiei. Asadar, stabilirea unui nou cuantum al venitului salarial minim se vrea o masura universala de protectie sociala. In realitate, noua valoare a salariului mediu ar acoperi strict necesarul de subzistenta al salariatului in cauza. Majoritatea salariatilor cu venituri mici provin din familii sarace si in multe cazuri numeroase. “Media” preluata din CNS (Comisia Nationala de Statistica) distorsioneaza deci semnificativ valoarea reala necesara acoperirii minimului de subzistenta pe familie.
Pe de alta parte, datele CNS si cele de sondaj indica faptul ca la ora actuala o treime din populatia Romaniei are un venit minim declarat de aproximativ 28 de dolari, iar mai mult de 80% din salariati dispun de venituri sub salariul mediu pe economie, care s-a cifrat in luna iulie 2001 la 97 de dolari. In fine, in determinarea “pragului de saracie”, s-a considerat un “cos” in care 51% din cheltuieli sunt destinate produselor alimentare de larg consum. Din anchetele realizate ani de-a randul in statele occidentale a reiesit faptul ca o familie care cheltuieste mai mult de o treime din venituri pentru alimente este saraca. Revenind la “cosul” nostru, acesta este stabilit practic prin ignorarea cheltuielilor pentru marfuri nealimentare si includerea in calculul cheltuielilor pentru servicii curente a unor tarife aplicate la nivelul unei singure persoane care ocupa o singura camera, nu are nici o alta persoana in intretinere, copil sau persoane cu probleme speciale, si detine o locuinta fara dotari elementare, precum frigider sau televizor. In concluzie, indexarea este bine venita, dar este focalizata strict pe salariat, mai exact pe “protectia” salariatului solitar, rupt de lume si hamesit.
Executivul, prin Comisia Nationala pentru Indexare, a stabilit ca o persoana adulta are nevoie de 525.000 de lei pentru a-si asigura minimul de alimente necesar subzistentei. In realitate, alimentele depasesc procentul programat de 51% din veniturile necesare asigurarii asa-numitului cos minim. Un roman cheltuieste in medie 240.000 de lei lunar pentru carne si produse din carne, 80.000 de lei pentru lapte si branzeturi, 12.000 de lei pentru oua, 130.000 de lei pentru paine si produse de panificatie, 130.000 de lei pentru legume, 30.000 de lei pentru fructe si 40.000 de lei pentru cartofi. In total, ceva mai mult de 650.000 de lei pentru a nu muri de foame. In plus, alimentele procurate cu aceasta suma nu asigura necesarul minim de calorii luat in calcul de Comisia de Indexare.”
Castigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost in luna august 2001 de 4449518, iar cel net de 3135210. Comparativ cu luna iulie 2001, castigul salarial mediu nominal brut a crescut cu 0,3%, iar castigul salarial mediu nominal net a fost mai mare cu 0,4%. Fata de luna iunie 2001 sporurile au fost de 3,9% la salariul brut si de 5,2% la salariul net.
Raportul dintre indicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilor de consum, adica indicele salariului real, a fost in luna august 2001 de 98,2% fata de luna precedenta si de 90,6% fata de decembrie 2000, de 106,6% fata de august 2000 si de 61% comparativ cu luna octombrie 1990.
Guvernul si-a propus o crestere substantiala a salariilor pana in 2004. Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Se are in vedere o crestere treptata a salariului minim, astfel incat in 2004 acesta sa fie – in termeni reali – cu cel putin 50% mai mare decat la sfarsitul anului 2000. In procesul de fundamentare a fiecarei etape de majorare se va folosi ca instrument valoarea cosului zilnic, cu consultarea sindicatelor si patronatelor. De asemenea, guvernul doreste o reierarhizare a salariilor in functie de importanta domeniului si de performanta serviciilor prestate. Aceasta reierarhizare va fi negociata cu partenerii sociali, astfel incat sa se evite modificarile conjuncturale, de multe ori subiective, ale valorilor de referinta sectoriale sau ale coeficientilor de ierarhizare. In cadrul politicii generale de incurajare a accesului tinerilor absolventi din institutiile de invatamant superior, se va asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora in primii 2 ani de la angajare.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
