Sistemul nervos ne controlează activitatea de la o miscare la alta, totul, fară excepţie. Sistemul nervos este cea mai complexă şi mai importantă reţea de control şi distribuţie a informaţiilor.
Fără sistem nervos nu există auz şi vedere, durere şi bucurie, dar nu există nici mişcări coordonate, nici sentimente, gândire şi nici vorbire.
Elementele de bază ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni, care se găsesc în număr de milioane, şi care împânzesc tot organismul uman . Rolul lor este de a primi informaţii dintr-un punct al organismului şi de a le transfera altor celule nervoase care să declanşeze o anumită reacţie, de exemplu, contracţia anumitor grupe musculare. Neuronii sunt sensibili la stimulii exteriori: leziuni mecanice, infecţii, presiune, modificarea chimică a mediului înconjurător, lipsa de oxigen, etc. Toţi aceşti factori îi pot deteriora. Deteriorarea neuronilor poate avea consecinţe grave, deoarece celulele distruse nu se refac niciodată.
Sistemul nervos are două părţi importante, cu efecte reciproce: sistemul nervos central (care cuprinde creierul şi măduva spinării)şi sistemul nervos periferic(care cuprinde totul înafară de ţesutul nervos din sistemul central).
Sistemul periferic are două componente: sistemul nervos somatic şi sistemul nervos vegetativ. O sarcină importantă a sistemului nervos somatic este adunarea informaţiilor de la organele de simţ şi transmiterea lor la sistemul nervos central , dar şi transmiterea impulsurilor primite de la acesta la muşchii scheletici, producând astfel mişcările comandate. Sistemul nervos somatic are două componente importante: sistemul senzorial şi cel motor. Informaţiile venite din mediul exterior sunt culese de organele de simţ şi sunt recepţionate de celulele receptoare (receptori). Din aceşti receptori, impulsurile rezultate ajung prin fibrele nervoase senzitive la sistemul nervos central. În timp ce nervii senzitivi transportă informaţia de la organele de simţ la sistemul nervos central, nervii motori transmit comenzile sistemului nervos central spre muşchi şi spre organele motoare. Mănunchiul de fibre motorii şi senzitive ce împânzesc un organ alcătuiesc nervii. Din sistemul nervos central pornesc 43 de perechi de nervi, dintre care 12 perechi sunt perechi de nervi cranieni (conţin fibre senzitive) şi 31 sunt perechi de nervi spinali (conţin şi fibre motorii, şi fibre senzitive).
Sistemul nervos vegetativ coordonează funcţionarea organelor interioare şi a glandelor.
Sistemul nervos central este format din creier şi din măduva spinării. Sistemul nervos central primeşte de la organele de simţ şi de la receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtrează şi le analizează, apoi prin nervii motori transmite concluzii, obligând muşchii şi glandele să reacţioneze corespunzător la impulsurile primite.
Ø Măduva spinării are o lungime de circa 40 de cm, are formă cilindrică, este formată din ţesut nervos şi ocupă interiorul coloanei vertebrale. Ca organ independent, are de împlinit două sarcini de bază. În primul rând, ea realizează legătura în dublu sens dintre creier şi sistemul nervos periferic, iar în al doilea rând, rolul măduvei spinării este susţinerea unor reflexa simple prin acele celule nervoase (numite inter-neuroni) care realizează o legătură apropiată între celulele nervoase, senzitive şi motorii. De exemplu, dacă din întâmplare mâna noastră atinge plita încinsă, receptorii sensibilităţii dureroase prin fibrele senzitive transmit informaţia măduvii spinării. O parte din această informaţie este transmisă prin inter-neuronii corespunzători la nervul care coordonează mişcarea mâinii, declanşând retragerea imediată a braţului, iar cealaltă partea informaţiilor primite din receptorii durerii ajung la nervii care reglează mişcările gâtului, declanşând mişcarea automată a capului în direcţia locului unde s-a declanşat durerea. În sfârşit, informaţia ajunge la creier, unde se conştientizează sensibilitatea termică şi dureroasă.
Ø Creierul are 3 părţi principale: trunchiul celebral (aflat în prelungirea măduvii spinării), creierul mare şi creierul mic. Deşi mulţi nervi senzitivi se termină la nivelul creiereului şi mulţi nervi motori pornesc de aici, totuşi, majoritatea celulelor din creier sunt inter-neuroni cu rol în filtrarea, analizarea şi depozitarea informaţiilor. Un rol important al creierului este păstrarea informaţiilor sosite de la organele de simţ. Creierul poate readuce mai târziu aceste informaţii pentru luarea de decizii.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
