Intre 23-25 aprilie 1999, NATO a susţinut al 15lea Summit din istoria sa de 50 de ani, la Washington, DC. Summit-ul s-a desfăşurat in timpul unei perioade excepţionale in istoria Alianţei, la mijlocul celebrării celei de-a 50-a aniversări, reglementată de o campanie aeriană NATO fără precedent, avand ca obiectiv stabilirea păcii in Kosovo. Deşi la Summit s-a insistat, din necesitate, asupra crizei din Kosovo, cu toate acestea, conducătorii NATO şi-au dat acceptul asupra unor numeroase alte programe şi realizări cu implicaţii pe termen lung pentru Alianţă. Rezultatele de la Washington au respectat promisiunea făcută la summit-ul desfăşurat cu doi ani inainte. La Madrid, Alianţa invitase Republica Cehă, Ungaria şi Polonia la inceperea discuţiilor despre aderare şi promisese că uşa va rămane deschisă pentru noi membri. La Washington, liderii acestor trei ţări au luat loc, pentru prima dată, la masa adunării, iar Alianţa a dezvăluit o iniţiativă menită să ajute alte ţări interesate in pregătirea pentru o posibilă aderare in viitor. “Cei trei membri noi nu vor fi ultimii”, au declarat liderii Alianţei in. La Madrid, liderii NATO garantaseră şi intregul set de activităţi de parteneriat cu Alianţa; in Washington, liderii au notat progresul inregistrat in această privinţă şi au dezvăluit noi iniţiative menite să o continue. La Madrid, liderii Alianţei solicitaseră o revizuire a Conceptului Strategic (in esenţă, planul sarcinilor de lucru ale Alianţei şi metodele de indeplinire ale acestora); la Washington a fost aprobat un Concept Strategic nou, care să reflecte configuraţia securităţii Euro-Atlantice la sfarşitul secolului XX. La Madrid, NATO şi Ucraina semnaseră; la Washington liderii NATO şi Preşedintele Ucrainean au susţinut prima lor Intalnire la Nivel Inalt şi au recunoscut importanţa Ucrainei pentru securitatea şi stabilitatea Euro-Atlantică. Lucrările Summit-ului de la Washington sunt reflectate detaliat in Comunicatul Summit-ului de la Washington şi in Conceptul Strategic. Comunicatul descrie temele majore ale Summit-ului şi ale Alianţei din această perioadă cardinală a istoriei sale. Conceptul Strategic pregăteşte Alianţa in vederea dificultăţilor şi oportunităţilor secolului XXI şi dirijează dezvoltarea militară şi politică a acesteia pentru viitor. Realizările concrete ale Summit-ului – sub formă de decizii şi programe – au pregătit intrarea Alianţei in secolul XXI. Recunoscand schimbarea dramatică a climatului de securitate Euro-Atlantică de-a lungul ultimilor zece ani, Conceptul Strategic a admis “apariţia unor noi riscuri complexe asupra păcii şi stabilităţii Euro-Atlantice, acestea incluzand opresiunea, conflictele etnice, dezastrele economice, prăbuşirea ordinii politice şi proliferarea armelor de distrugere in masă.” A stabilit scopurile şi sarcinile Alianţei pentru viitor şi a reflectat hotărarea ţărilor-membre ale Alianţei de a menţine capacităţile militare necesare indeplinirii tuturor misiunilor Alianţei. O trăsătură importantă a poziţiei transformatoare a NATO o constituie dezvoltarea Identităţii Europene de Securitate şi Apărare (ESDI) in cadrul Alianţei. La Summit-ul de la Washington, liderii Alianţei au salutat progresul realizat şi au solicitat continuarea eforturilor de transformare a ESDI intr-o realitate. NATO a mai emis o Iniţiativă pentru Capacităţile de Apărare, menită să ajute forţele militare ale Alianţei să devină mai mobile, mai interoperabile, mai capabile să ajute şi mai eficace. Similar, Alianţa a introdus schimbări in structura de comandă integrată care să reflecte mediul de securitate transformat. Aceste schimbări sunt planificate astfel incat să permită aplicarea mai eficientă a operaţiunilor NATO. Comunicatul Summit-ului de la Washington a conturat o altă iniţiativă a Alianţei asupra Armelor de Distrugere in Masă (ADM). Principalul obiectiv al NATO privitor la aceste arme distructive este acela de a“preveni proliferarea, sau, in caz că aceasta apare, să fie deturnată prin mijloace diplomatice”. Pentru a răspunde mai eficient la pericolul proliferării, NATO a stabilit un Centru ADM in cadrul Statului Major Internaţional de la Sediul NATO. Centrul caută să coordoneze o abordare politico-militară integrantă, prin incurajarea dezbaterilor şi inţelegerea problemelor ADM in cadrul NATO; prin intărirea programelor existente de creştere a disponibilităţii militare de a opera intr-un mediu ADM; şi prin intensificarea schimbului de informaţii asupra programelor de asistenţă ADM, in caz de distrugeri in ţările aliate. Chiar dacă au salutat prezenţa a trei noi membri la primul lor Summit, liderii NATO au subliniat faptul că uşile vor rămane deschise şi pentru alţi candidaţi. La Summit a fost dezvăluit un Plan de Acţiune pentru Membri (MAP), constituind“manifestarea practică a Uşilor Deschise”. MAP este un program de activităţi din care ţările interesate pot alege, pe baza deciziilor naţionale şi auto-selecţiei. Programul acoperă cinci domenii: probleme politice şi economice, probleme militare/de apărare, resurse, securitate şi probleme de legislaţie. NATO a subliniat faptul că programul nu trebuie privit ca o listă a criteriilor pentru obţinerea calităţii de membru şi că participarea activă la PfP şi EAPC rămane esenţială in cazul ţărilor interesate de posibilitatea unei viitoare aderări. Cu toate acestea, orice decizie privitoare la calitatea de membru va fi luată, de la caz la caz, in conformitate cu Declaraţia Summit-ului de la Madrid şi cu Declaraţia Summit-ului de la Washington. După intalnirea la nivel inalt a Consiliului Nord-Atlantic, liderii sau reprezentanţii din ţările membre ale Consiliului pentru Parteneriat Euro-Atlantic s-au intalnit şi la Washington. Liderii EAPC au discutat situaţia din Kosovo şi şi-au exprimat sprijinul pentru cererile comunităţii internaţionale precum şi dezaprobarea faţă de politicile de violenţă, represiune şi epurare etnică practicate in Kosovo de către autorităţile Republicii Federale Iugoslavia. Liderii şi-au exprimat sprijinul pentru extinderea securităţii şi pentru eforturile de construire a democraţiei şi economiei in regiunea Europei de sud-est. De asemenea, au aprobat un raport intitulat “Către un parteneriat pentrusecolul 21 – Parteneriatul lărgit şi mai operativ”, vizand imbunătăţirea capacităţii Alianţei şi a forţelor partenere de a opera impreună in viitor. Deşi Rusia a refuzat participarea la summit-ul de la Washington din cauza evenimentelor din Iugoslavia, liderii NATO şi-au reiterat angajamentul faţă de parteneriatul cu Rusia prin Actul Fondator NATO-Rusia. De asemenea, ei au subliniat faptul că relaţiile apropiate intre NATO şi Rusia sunt de interes mutual şi de importanţă majoră pentru stabilitatea şi securitatea din zona Euro-Atlantică. De asemenea, liderii NATO au participat la primul summit cu preşedintele Ucrainei. Ambele părţi au salutat progresele inregistrate in parteneriatul distinctiv şi au discutat o gamă largă de probleme legate de securitatea Euro-Atlantică. Comunicatul summit-ului de la Washington a reiterat importanţa Dialogului Mediteranean al NATO ca parte integrantă a abordării problemei securităţii, in spiritul ajutorului reciproc, de către Alianţă. Liderii NATO au comandat Alianţei inceperea rapidă a implementării cooperării practice şi politice iniţiate in cadrul dialogului. Realizările summit-ului de la Washington au fost in egală măsură practice şi conceptuale, rod al multor ani de muncă. De asemenea, au reflectat priorităţile imediate ale ţărilor membre NATO, in special nevoia urgentă de incheiere a conflictului din Kosovo şi restabilirea drepturilor populaţiei din Kosovo.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
