Reieşind din perspectiva cerinţelor şi nevoilor societăţii, dar şi a exigenţilor europene în materie, regândirea şi reconsiderarea organizării şi funcţionării administraţiei publice a condus la transformarea radicală a întregului sistem de relaţii între autorităţile administraţiei publice şi în statele Europene. De exemplu, cu paşi siguri s-a produs procesul reînnoirii formele de administrare în Slovacia. Actualmente în această ţară există două nivele de administraţie: Guvernul central cu sediul în capitala Bratislava şi administraţia locală, reprezentată de municipalităţi. În legătură cu adoptarea Legii privind autoadministrarea locală în teritoriu a fost instituit şi nivelat de jos, fiind create organele descentralizate ale Guvernului central. S-a realizat şi o diferenţiere între administraţia de stat la nivel local şi respectiv, autoadministrarea locală. Republica Slovacia este împărţită în 38 de districte care formează principalul nivel al autoadministraţiei descentralizate a statului şi 121 de subdistricte. Structura ierarhică a administraţiei centrale şi locale din Slovacia este reprezentată de aceste 2 nivele. Administraţia de district exercită funcţiile statului conform legii. Între administraţiile de district şi cele municipale există relaţii de cooperare în chestiuni legate de dezvoltarea districtului, alocarea invenţiilor de capital ale statului, implimentarea politicii regionale, mutarea reşedinţilor de sub district ş. a.
În problema relaţiilor între administraţiile centrale şi locale putem menţiona că ele sunt strict delimitate prin lege. Autorităţile municipale sunt primarul şi consiliul municipal. Primarul este autoritate executivă a municipalităţii. El conduce administraţia municipală şi reprezintă municipalitatea în relaţiile cu exteriorul. Pe lângă primar, principalul organ autorizat ce ia decizii este consiliul municipalităţii. În municipalităţile mai mari consiliul municipalităţii alege un comitet al reprezentanţilor. Acest comitet este organul executiv şi de control al consiliului municipalităţii şi acţionează ca organ consultativ pentru primar. Dar opinia comitetului nu este obligatorie pentru primar. Între primar şi consiliul municipalităţii există relaţii de cooperare. Relaţiile de control apar între organele administraţiei publice de specialitate.
O altă ţară ce a trecut de curând la o formă nouă de organizare a autorităţilor administraţiei publice este şi Ungaria. În consecinţă au dispărut vechile relaţii şi raporturi dintre organele administraţiei publice de diferite nivele şi în baza reformelor politice efectuate s-a creat în Ungaria următorul sistem de administrare:
1. primul tip de structuri este reprezentat de organele guvernului central şi agenţiile lui. Ministerele şi celelalte organe centrale cu autoritate la nivel naţional au diverse organe teritoriale subordonate lor
2. al doilea tip de structuri este reprezentat de sistemul administraţiei locale, ea fiind de două niveluri:
a) municipalităţile ce asigură şi administrarea în fiecare localitate;
b) administraţiile judeţene ce asigură administrarea şi servicii specifice la nivel judeţean.
Autorităţile administraţiei publice locale sunt autonome în formarea şi activitatea lor. În Ungaria există un singur mod prin care Guvernul poate controla activitatea municipiilor. Acesta-i Oficiul comisarilor republicii, ce are statut de organ regional specific, cu subordonare centrală şi cu autoritate generală.
În Ungaria s-au constituit şi funcţionează relaţii de cooperare între organele administraţiei publice. De exemplu, satele învecinate ce au mai puţin de o mie de locuitori înfiinţează un oficiu administrativ al districtului rural pentru realizarea sarcinilor administrative comune. Circa 280 municipalităţi cooperează între ele în scopul administrării în comun a unui sau mai multor instituţii similare (de exemplu, şcoli, spitale). Se mai practică şi diverse forme de cooperare financiară între administraţiile locale. Bugetul central încurajează administraţiile locale să coopereze. De exemplu, o anumită subvenţie este mai mare dacă autorităţile locale decid să coopereze.
La nivel local, pe lângă primar, care este şeful politic şi administrativ al municipalităţii, consiliul local numeşte pe o perioadă nedeterminată un administrator-şef. Între administratorul-şef şi primar se stabilesc relaţii de colaborare, deoarece administratorul este numit de consiliu dar îndeplineşte şi pregăteşte ordinele şi hotărârile primarului, participă la şedinţele consiliului şi îl avertizează atunci când acesta ia o hotărâre ce încalcă legea.
Sistemul de guvernare din Bulgaria constă din două grupe majore de instituţii; instituţiile Guvernului central şi instituţiile autoadministrării locale. Între aceste grupuri de organe administrative exista un şir de raporturi şi relaţii stabilite prin lege . în primul rând există relaţii de control. Cu toate că municipalităţile sunt libere să acţioneze în limitele stabilite de lege, Guvernul central controla modul în care aceste standarde sunt respectate. De exemplu, Ministerul Mediului poate controla nivelul de poluare al apelor reziduale revărsate în râuri, iar Ministerul Sănătăţii poate controla puritatea apei potabile.
Există domenii în care administraţia centrală şi administraţiile locale îşi împart responsabilităţile în exercitarea anumitor funcţii. De exemplu, în învăţământ. Ministerul învăţământului elaborează programe şcolare şi stabileşte anumite standarde care trebuie respectate de şcoli. De asemenea ministerul stabileşte bugetele şcolilor şi numeşte directorii acestora. În acelaşi timp, administraţia locală răspunde de întreţinerea clădirilor, de asigurarea asistenţei medicale pentru elevi ş.a. în aşa caz apar relaţii de cooperare dintre organele administraţiei centrale şi cele locale.
O relaţie de control funcţionează şi în domeniul verificării legalităţii.
· Primul poate contesta o hotărâre a consiliului municipalităţii prin exercitarea dreptului de veto. Când consiliul insistă în hotărârea respectivă, primarul are dreptul de apel în instanţele judecătoreşti.
· Consiliul municipal poate anula dispoziţiile primarului în cazul dacă ultimele contrazic hotărârile consiliului.
· Guvernatorul regional, în calitatea lui de organ descentralizat al guvernului poate suspenda hotărârile consiliului municipalităţii dacă acestea contravin legilor şi are dreptul să le supună instanţei judecătoreşti.
Consiliul municipalităţii are autoritate de a anula actele primarului ce contravin deciziilor consiliului. Dar şi primarul are dreptul să contesteze deciziile consiliului în cazul în care acestea contravin intereselor municipalităţii sau contravin legii. Astfel, la nivel local este o corelaţie între organele administraţiei locale, ele aflându-se într-o interdependenţă unul faţă de celălalt (adică între consiliul şi primar). Acestea nu sunt relaţii de ierarhie ci relaţii de coordonare, conlucrare. Între administraţiile centrale şi municipale mai există relaţii de prestări şi servicii. Prin activitatea lor, atât municipalităţile, ca organe centrale, cât şi direcţiile municipale ca organe locale, prestează servicii populaţiei municipalităţilor. Rapoartele dintre organele administraţiei publice de diferite niveluri în ţările din Europa sunt bazate pe principiul descentralizării administrative.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
